x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum s-a împăcat pragmatismul teuton cu interesele mioritice

0
Autor: Ilarion Tiu 13 Oct 2010 - 00:00
De-a lungul istoriei recente, relaţiile româno-germane se pot descrie prin pragmatism, în funcţie de interesele celor două ţări. Primele contacte importante cu spaţiul german încep în 1866, când un principe prusac, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, este înscăunat pe tronul României. Contrar aşteptărilor politicienilor de la Bucureşti, relaţiile cu spaţiul german nu au fost "îndulcite" de această mutare strategică. Primele şicane au apărut în 1871, când consorţiul Strousberg, care construia reţeaua de căi ferate în România, a intrat în insolvabilitate. A fost victima unor speculaţii bancare şi a situaţiei tensionate cauzate de războiul franco-prusac, însă guvernul de la Berlin a cerut României să-i despăgubească pe acţionarii germani. Pe acest fond, la Bucureşti a izbucnit un val de naţionalism anti-german, intelectualii vremii organizând ma­nifestaţii de solidaritate cu poporul francez, recent umilit de împăratul german Wilhelm I. Cancelarul de la Berlin, Otto von Bismarck, a interpretat aceste "agitaţii din est" drept un gest ostentativ contra celui de-al Doilea Reich, făcând presiuni la Istanbul pentru despăgubirea investitorilor germani implicaţi în afacerea Strousberg.

Relaţiile româno-germane în deceniul al optulea al secolului XIX au fost marcate de problema căilor ferate. După războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, Germania a folosit toate pârghiile care i-au stat la dispoziţie pentru a determina guvernul român să cedeze, în schimbul recunoaşterii independenţei. Nici după Congresul de la Berlin, care a consacrat independenţa, nu s-au liniştit apele, Bismarck făcând presiuni ca Londra şi Parisul să nu trimită ambasadori la Bucureşti. În cele din urmă, în ianuarie 1880 Parlamentul a aprobat pretenţiile financiare ale acţionarilor germani. Începând cu 1 aprilie 1880, statul român a preluat administraţia reţelei de căi ferate.

Odată încheiat litigiul economic cu Germania, cancelarul Bismarck a încetat presiunile asupra ţării noastre. Astfel, la 20 februarie 1880, Germania, Franţa şi Marea Britanie au recunoscut oficial independenţa României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari. Ulterior, re­laţiile cu Germania s-au îm­bu­nă­tăţit, iar în 1883 România a semnat un tratat de alianţă cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Italia). Când a început primul război modial în 1914, politicienii români au refuzat să respecte acest tratat, decizând ca ţara noastră să fie neutră şi să nu se angajeze în conflagraţie. Totuşi, guvernul de la Bucureşti a decis să intre în război şi a ales alianţa cu Franţa şi celelalte state din Antantă. După primul război mondial, relaţiile româno-germane s-au bazat de două axe prioritare: restabilirea relaţiilor comerciale şi datoriile nemţeşti pentru daunele de război. Contactele politice şi economice au fost foarte firave însă, România fiind fidelă politicii pro-franceze. În 1936, o dată cu creşterea influenţei na­ziş­tilor în Europa Centrală, Bucureştiul a reevaluat relaţiile cu Berlinul. Ţara noastră era interesată atât de pro­tecţia politică a lui Hitler faţă de pretenţiile teritoriale ungare, bulgare şi sovietice, cât şi de schimburi comerciale. În 1938, 50% din comerţul exterior al României avea ca piaţă de desfacere Germania.

După izbucnirea celui de-al doi­lea război mondial, guvernul de la Bu­cureşti a decis să renunţe total la politica profranceză, încercând să obţină protecţia naziştilor. În martie 1940 a fost semnat un acord pe­tro­lier cu Germania, iar în noiembrie acelaşi an ţara noastră a aderat la Pactul Tripartit, care echivala cu o alia­n­ţă militară cu al Treilea Reich. Ro­mânia a luptat alături de armata ger­mană pe frontul de est până în august 1944, Ion Antonescu fiind un aliat fidel al lui Hitler. În schimb, par­tea germană nu a dat niciodată ga­ran­ţii că Transilvania, cedată Un­ga­riei în august 1940, va reveni la gra­ni­ţele României ca urmare a efortului de război. În 1949, pe harta Eu­ro­pei apărea un nou stat - Republica Fe­derală Germania. România, ca stat aflat în zona de dominaţie sovietică, a refuzat să recunoască RFG. Totuşi, în 1954 au debutat primele contacte co­merciale, urmate de declaraţia MAN de încheiere formală a războiului cu Germania în martie 1955. To­tuşi, guvernul de la Bonn nu a fost de acord cu stabilirea unor relaţii la nivel de ambasadă, deoarece regimul de la Bucureşti recunoştea existenţa Re­publicii Democrate Germane. În anii '60, vest-germanii au renunţat la doctrina Hallstein, care interzicea re­laţii oficiale cu statele care re­cu­noşteau RDG, România fiind prin­tre primele state care au beneficiat de această relaxare. În februarie 1963, Alexandru Bârlădeanu (reprezentantul României la CAER) şi Corneliu Mănescu (ministrul de Externe) au purtat negocieri cu Berthold Beitz (di­rectorul Krupp), care au facilitat impulsionarea schimbu­ri­lor comerciale. Stabilirea relaţiilor diplomatice ro­mâno-germane s-a făcut pe fondul unor prefaceri interne în RFG, prin al­cătuirea unui guvern de uniune na­ţio­nală în noiembrie 1966. Noul mi­nis­tru de Externe, Willy Brandt (foto), era adeptul restabilirii relaţiilor cu ţă­rile din estul Europei, doctrină nu­mi­tă "Ostpolitik". În urma unor ne­gocieri laborioa­se, la 31 ianuarie 1967 România şi RFG au iniţiat contacte oficiale la nivel de ambasade. În anii comunismului, RFG a fost unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României. În contactele bilaterale, o problemă delicată au fost acordurile pentru repatrierea etnicilor germani, pentru care guvernul de la Bucureşti a pretins importante sume de bani.
Citeşte mai multe despre:   observator

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Nicușor Dan: Condamn ferm atitudinea extrem de agresivă și lipsită de respect a Gabrielei Firea

Nicușor Dan: Condamn ferm atitudinea extrem de agresivă și lipsită de respect a Gabrielei Firea
Candidatul PSD-USR la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a reacționat, vineri, după ce viceprimarul general, Aurelian Bădulescu, i-a perturbat conferința de presă din Prelungirea Ghencea. ”Firea a demonstrat...

Cele mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus, în Suceava și București

Cele mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus, în Suceava și București
Cele mai multe cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus s-au înregistrat, de la începutul epidemiei și până în prezent, în județul Suceava, respectiv 3.576 și în București, respectiv 2.183, potrivit...

Legea Trianon nu a fost promulgată de Iohannis

Legea Trianon nu a fost promulgată de Iohannis
În 4 iunie s-a împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care legitima prin act juridic internațional revenirea Transilvaniei la trupul țării. Parlamentul României a adoptat în luna Ma...

Bilanț Diaspora: Peste 100 de români au murit de coronavirus peste granițe, cei mai mulți sunt în Anglia

Bilanț Diaspora: Peste 100 de români au murit de coronavirus peste granițe, cei mai mulți sunt în Anglia
Numărul românilor care au murit în străinătate din cauza coronavirusului a ajuns la 114, cei mai mulți fiind în Anglia. De la debutul pandemiei, au fost raportate 3.084 de cazuri de români din Diaspora...

Numărul total al cazurilor confirmate cu noul coronavirus depistate în România a ajuns la 20.103

Numărul total al cazurilor confirmate cu noul coronavirus depistate în România a ajuns la 20.103
În România sunt confirmate, până vineri, 20.103 cazuri de coronavirus, dintre care 14.145 sunt vindecate și externate. În ultimele 24 de ore s-au confirmat 196 de noi infectări. Până vineri, în România au...

Doi dintre cei trei minori cercetați pentru terorism, reținuți de polițiștii din Argeș

Doi dintre cei trei minori cercetați pentru terorism, reținuți de polițiștii din Argeș
Doi dintre cei trei minori cercetați pentru terorism, după ce au amenințat în mai multe rânduri cu detonarea unor dispozitive explozibile, au fost reținuți, a anunțat, vineri, Inspectoratul de Poliție Județean ...

Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea Tratatului de la Trianon

Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea Tratatului de la Trianon
Președintele Klaus Iohannis a sesizat vineri Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, susținând că o asemenea sferă de reglementare este de...

Orban, despre scandalul de la conferința lui Nicușor Dan: Și-au dat foc la valiză

Orban, despre scandalul de la conferința lui Nicușor Dan: Și-au dat foc la valiză
Ludovic Orban a declarat că Gabriela Firea la trimis pe viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescul la conferința lui Nicușor Dan să facă scandal. ”S-au descalificat, și-au dat foc la valiză. Singurul lor...

Marcel Ciolacu, despre moțiunea împotriva PNL: Nu vin cu o moțiune de dragul de a avea o moțiune, ci vin cu una care să aibă 100% șanse de izbândă

Marcel Ciolacu, despre moțiunea împotriva PNL: Nu vin cu o moțiune de dragul de a avea o moțiune, ci vin cu una care să aibă 100% șanse de izbândă
Marcel Ciolacu a vorbit, vineri, despre o posibilă moțiune împotriva Guvernului PNL, scrie Antena 3. "Când va depune PSD o moţiune alături de alte formaţiuni politice eu vă garantez că această moţiune...

Alertă maximă în toată Europa. Mai multe tipuri de măști de protecție sunt periculoase

Alertă maximă în toată Europa. Mai multe tipuri de măști de protecție sunt periculoase
Numărul măștilor periculoase a crescut îngrijorător, acum existând 39 de tipuri de astfel de măști. Noi alerte au fost emise de Polonia, Belgia și Malta. Este vorba în general despre măști care prin care...

O femeie diagnosticată cu cancer și suspectă de COVID-19 s-a aruncat de la etajul șase al Spitalului Județean Timișoara

O femeie diagnosticată cu cancer și suspectă de COVID-19 s-a aruncat de la etajul șase al Spitalului Județean Timișoara
O femeie, în vârstă de 45 de ani, diagnosticată cu cancer și suspectă de infectare cu noul coronavirus, s-a aruncat, vineri, de la fereastra unui salon situat la etajul șase al Spitalului Județean Timișoara....

O rețea de socializare i-ar putea suspenda contul lui Donald Trump

O rețea de socializare i-ar putea suspenda contul lui Donald Trump
Un reprezentant Twitter a declarat că nu exclude posibilitatea suspendării contului președintelui american Donald Trump dacă acesta va continua să publice mesaje violente, care încalcă politica rețelei de...

Trei noi decese din cauza coronavirusului. Bilanțul în România este de 1.308 cazuri

Trei noi decese din cauza coronavirusului. Bilanțul în România este de 1.308 cazuri
Trei decese noi din cauza coronavirusului au fost anunțate, vineri, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Bilanțul în România, de la debutul epidemiei, este de 1.308 decese. Deces 1306 - Bărbat, 67 ani, jude...

Traficul în zona Tribunalului București a fost deviat, după amenințarea cu bomba

Traficul în zona Tribunalului București a fost deviat, după amenințarea cu bomba
Polițiștii au deviat traficul în zona Tribunalului București, au delimitat zona și au interzis accesul, după amenințarea cu bomba de vineri dimineața. Poliția Capitalei a transmis că Direcția Generală de...

Barna, reacție după acțiunea lui Bădulescu: Un eveniment fără precedent, prin violența și stupiditatea lui

Barna, reacție după acțiunea lui Bădulescu: Un eveniment fără precedent, prin violența și stupiditatea lui
Liderul USR, Dan Barna, a catalogat intervenția viceprimarului Capitalei, Aurelian Bădulescu, în timpul conferinței lui Nicușor Dan drept ”un eveniment fără precedent, prin violența și stupiditatea lui”....
Serviciul de email marketing furnizat de