Custodele Coroanei, Margareta: Să ne îndreptăm energiile către recunoaşterea şi respectarea latinităţii sud-dunărene

Custodele Coroanei Române, Margareta, a îndemnat miercuri seară la acţiune în vederea recunoaşterii şi respectării latinităţii sud-dunărene, acolo unde comunităţile macedo-române trebuie ajutate să îşi păstreze identitatea şi cultura.

"Să nu uităm însă că multe dintre comunităţile macedo-române încă există în locurile lor de origine şi ele trebuie ajutate să îşi trăiască mai departe identitatea şi cultura. După modelul înaintaşilor noştri, să ne îndreptăm energiile către recunoaşterea şi respectarea latinităţii sud-dunărene în zilele noastre şi în secolele ce vor urma. Dumnidză s-vluiseascâ Armânamea!", se arată în mesajul Custodelui Coroanei, la Seara Palatului Elisabeta, dedicată aromânilor.

În mesaj, citit la eveniment de principele Radu, MS Margareta aminteşte împlinirea în 2019 a 140 de ani de la fondarea Societăţii de Cultură Macedo-Română, la 23 septembrie 1879, sub domnia Principelui Suveran Carol I, dar şi faptul că, pe 9 mai 1905, acum 114 ani, sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat decretul imperial prin care românii de la sudul Dunării au obţinut recunoaşterea drepturilor etnice în cadrul Imperiului Otoman.

"Decretul a fost publicat a doua zi, pe 10 mai 1905. România, care îşi câştigase Independenţa cu trei decenii înainte, a putut susţine cauza conaţionalilor săi în faţa imperiului aflat în decădere. Încă din anul semnării decretului sultanului, aromânii au mulţumit Regelui Carol I pentru ajutorul politic şi diplomatic acordat. Aromânii au câştigat multe din drepturi prin propria luptă, apărându-şi identitatea în faţa greutăţilor, timp de mai multe secole. Chiar imnul armânesc, care leagă pe fiecare membru al comunităţii la a-şi respecta trecutul, este expresia unităţii lor", subliniază Custodele Coroanei Române.

MS Margareta consideră că, la fel ca acum peste 100 de ani, "astăzi, aromânii sunt prezenţi în toate sferele culturale, ştiinţifice şi economice ale ţării noastre, dând României personalităţi recunoscute pe plan internaţional".

"Ulterior recunoaşterii politice, aromânii s-au apropiat tot mai mult de ţara noastră, imigrând în mai multe valuri, uneori fiind colonizaţi acolo unde populaţia turcă emigrase. Peste tot unde s-au aşezat, ei s-au remarcat prin coeziune, bună gospodărire, un nivel înalt de educaţie şi prin calitatea produselor pământului pe care l-au cultivat. Astăzi, aromânii sunt prezenţi în toate sferele culturale, ştiinţifice şi economice ale ţării noastre, dând României personalităţi recunoscute pe plan internaţional. Dedic, aşadar, această Seară a Palatului Elisabeta Societăţii Culturale Macedo-Române, o academie a aromânilor, şi zilei de 10 Mai, ca zi în care fraţii noştri de la sudul Dunării şi-au dobândit recunoaşterea juridică şi politică", se mai arată în mesajul Custodelui Coroanei Române, Margareta.

În cadrul evenimentului, au luat cuvântul Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, şi Puiu Haşotti, care au evocat momente din istoria SCMR şi a aromânilor.

Au fost prezenţi, printre alţii, cunoscuţi reprezentanţi ai aromânilor precum fotbalistul Gică Hagi, acad. Nicolae Saramandu, balerinul Ion Tugearu, economistul Stere Farmache ş.a.

****

Constituită pe 23 septembrie 1879 la iniţiativa unor remarcabile personalităţi politice şi culturale ale vremii precum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitul primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea de Cultură Macedo-Română a fost oficializată prin Decretul domnesc nr. 1289 semnat de Carol I la 15 aprilie 1880 şi avea să joace un rol important în dobândirea drepturilor populaţiei româneşti din sudul Dunării.

Societatea a avut o contribuţie semnificativă în recunoaşterea oficială a naţionalităţii române din Imperiul Otoman, la data de 9/22 mai 1905, când sultanul Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretul) prin care populaţia românească din Macedonia era recunoscută în mod oficial şi legal ca naţionalitate românească cu drepturi civile, comunale, şcolare şi bisericeşti.

De-a lungul timpului, Societatea Cultură Macedo-Română a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti din această zonă. Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi în limba literară.

Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc şi doreşte în mod deosebit păstrarea identităţii româneşti prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală.

AGERPRES