De ce mai sărbătorim 1 Mai Muncitoresc

Ziua Muncii s-a transformat, în cele mai multe țări, în prilej de sărbătoare și de minivacanță, chiar dacă pornește de la o situație tragică, soldată cu moartea unor protestatari care au cerut reducerea zilei de lucru la opt ore. Astăzi, zilele libere pe care le primesc angajații se transformă în ocazii pentru a merge la petreceri, picnicuri sau excursii, 1 Mai devenind o dată importantă mai mult pentru turism decât pentru comemorarea celor care și-au dat viața, în 1886, la Chicago.

După schimbarea regimului politic, din 1990, ziua de 1 Mai a devenit exclusiv prilej de distracție, pentru românii care și-au luat revanșa, la capătul a 45 de ani de comunism, timp în care 1 Mai Muncitoresc reprezenta obligația de a participa la paradele propagandistice. În ultimii ani, în România, ziua de 1 Mai atrage după sine cel puțin încă o zi liberă, care se poate lega de weekend, transformând sărbătoarea muncii într-o minivacanță. Nici patronii firmelor, nici instituțiile statului nu par a avea o problemă cu înmulțirea zilelor libere pentru angajați, iar cei care au afaceri în turism și HORECA se bucură de cifre record ale încasărilor. Chiar guvernele din ultimii ani au încurajat sărbătorirea prelungită a zilei de 1 Mai, pentru a crește câștigurile din turism, iar hotelurile și pensiunile sunt deja ocupate în proporție de 100%, în fiecare an, cu două-trei săptămâni înainte de Ziua Muncii, în zonele preferate de români. Pentru români, ziua de 1 Mai se asociază astăzi mai degrabă cu micii și berea sau cu posibilitatea de a avea o minivacanță de trei, până la cinci zile, fără a mai conta originea acestei sărbători sau măcar amintirea manifestațiilor comuniste. Este un prilej de relaxare și distracție de grup.

La munte și la mare, la bere și grătare

Prima destinație aleasă de românii care au celebrat 1 Mai în libertate a fost, încă din 1990, litoralul. Astfel s-a creat o nouă tradiție, în ultimii 28 de ani, iar patronii de hoteluri, pensiuni, baruri și restaurante au decis să deschidă oficial sezonul pe litoral la 1 mai, în fiecare an, gradul de ocupare fiind de 100%, în Mamaia și în Vama Veche, cu ocazia acestei minivacanțe. Și la munte, în special pe Valea Prahovei, s-a înfiripat aceeași tradiție a sărbătorii de 1 Mai în libertate, iar creșterea numărului de zile libere a dus la extinderea zonelor din țară care se bucură de profit în această perioadă, precum și la creșterea ofertelor turistice. „Românii au început să descopere și să folosească din ce în ce mai des minivacanțele în scop turistic. Iar cele mai importante miniconcedii care urmează sunt cele de 1 Mai și de Rusalii. Vorbim și de o perioadă de trei-patru nopți de cazare, suficient să determine un turist să aleagă o destinație mai îndepărtată. În acest an am observat o mare diversificare a destinațiilor de 1 Mai. Mulți turiști aleg circuite prin țară sau străinătate, Delta Dunării și turism rural, pe lângă clasicul Litoral. Câștigător, ca număr de turiști, este Litoralul Mării Negre, dar sunt multe solicitări și pentru Bulgaria, Grecia, Turcia. De asemenea, la mare căutare sunt city break-urile și circuitele prin Europa, dar și destinații precum Republica Moldova, pentru care se înregistrează o creștere a cererii, Maroc, Azore și Madeira etc. Constat că și România a început să primească turiști străini de 1 Mai, din țări precum Israel, Austria, Germania, Polonia, Marea Britanie, Grecia și alte destinații”, a explicat, pentru Jurnalul, consultantul în turism Traian Bădulescu. Iar cei care nu pleacă prea departe de casă au transformat deja grătarul în simbol național, de Ziua Muncii.

Petreceri tradiționale și minivacanțe

Ziua Muncii a devenit prilej de sărbătoare și pentru alte popoare, dincolo de semnificația ei inițială. Dacă americanii ies într-un weekend la grătare, deși au renunțat la data istorică, grecii și spaniolii au combinat zilele libere de 1 mai cu sărbătorile tradiționale și se bucură de începutul sezonului estival. „Grecii merg la bouzoukia, petrecere care începe seara, cu muzică, dans, mâncare tradițională și băutură. Numele provine de la un instrument muzicat tradițional, cu corzi, bouzouki. Turiștilor le-am recomandat de fiecare dată aceste seri tradiționale grecești și toți sunt foarte încântați. Când am fost acolo, pe 1 mai, ne-au făcut berbec la proțap, pe plajă, dar e greu să-ți dai seama dacă petrecerile sunt dedicate zilei în sine, pentru că ei oricum oganizează evenimente, fiind în zone turistice. Oricum, grecii se bucură de ziua liberă și petrec. Spaniolii sărbătoresc Ziua Muncitorului și au zile libere pe 1 și pe 2 mai. În Spania sunt oricum fieste, sărbători tradiționale, timp de o lună, de la jumătatea lunii aprilie, până la jumătatea lunii mai, iar unele se suprapun cu data de 1 Mai. În ultimul timp, spaniolii preferă să petreacă Ziua Muncitorului plecând în minivacanțe, în special în city break, pentru că au două zile libere, pe 1 și 2 mai”, explică Oana Dănilă, director general Fast Travel România. În restul lumii, cu excepția Australiei, a Elveției și a altor câteva țări, 1 Mai a rămas Ziua Internaţională a Muncii și este zi liberă. În unele țări, ziua de 1 Mai este asociată și cu alte tradiții. De exemplu, sicilienii culeg romaniţe de câmp, în această zi, flori despre care se crede că poartă noroc, iar în Spania, 1 mai Sărbătoarea Florilor. În Rusia se sărbătorește în special prin evenimente culturale, concerte, târguri şi expoziţii. În Republica Moldova, 1 Mai dă startul sezonului picnicurilor.

Originea noii tradiții de minivacanță

Deși mișcarea muncitorească a pornit de la Chicago, imediat după 1890, Federaţia Americană a Muncii a abandonat ziua de 1 mai, stabilind sărbătorirea “Labor Day” (Ziua Muncii), în prima zi de luni a lui septembrie, din fiecare an. Americanii folosesc prilejul pentru o minivacanță cu picnic și grătare. Ceea ce putem observa astăzi în România, dar și în alte țări care au avut regimuri comuniste este, de fapt, o contaminare culturală, pornită tot de la SUA. Dacă mișcările de stradă ale muncitorilor americani stau la baza Zilei Internaționale a Muncii, obiceiul prelungirii zilei libere și transformării ei în minivacanță s-a născut tot în America, deși acest lucru s-a întâmplat după ce amercianii au renunțat la data de 1 mai pentru a marca sărbătoarea, înlocuind-o cu ultimul weekend de vară și ziua de luni liberă, prilej pentru a petrece împreună cu prietenii, cu muzică și grătare. Practic, noi am preluat tradiția americană ca pe un simbol al libertății de după 1990, eliberarea de sub regimul comunist fiind asociată, în mentalul  colectiv, cu visul american.

Prilej pentru a promova noi destinații de vacanță. Noi preferințe.

Sărbătoarea aduce dezvoltare în turism

Programul guvernamental de încurajare a prelungirii minivacanței de 1 Mai a creat o nouă tendință de care se bucură și românii care călătoresc în această perioadă, dar și cei care au afaceri în turism, inclusiv agențiile. Voucherele de vacanță, introduse de Ministerul Turismului, își arată primele efecte, după ce s-a reușit, în 2017, stabilirea cadrului legal pentru acordarea lor. Voucherele au rolul de a îndrepta bugetarii români către vacanțe în România, astfel încât să se înregistreze creșteri importante în afacerile românești. Dar și angajații din sectorul privat se bucură de concediu în această peiroadă, iar mulți dintre ei adaugă două, până la patru zile în plus celor deja libere, trasnformând ocazia sărbătorii într-un concediu în toată regula. „Am înregistrat o creștere mare pe partea de turism intern, în special pentru stațiunea Mamaia, dar și pentru munte, datorită introducerii voucherelor de vacanță. De asemenea, în trend este Litoralul bulgăresc, datorită serviciilor all inclusive și ultra all inclusive. Este un avantaj că vacanța de 1 Mai este destul de lungă, vorbind de patru-cinci nopți de cazare. Sunt turisti care au ales și sejururi mai lungi, în zona Litoralului grecesc”, spune Dan Anghelescu, director general La Piovra Turista.

Noi tendințe create de Ziua Muncii

Și numărul destinațiilor preferate de români a crescut, iar ofertele s-au diversificat, mai ales în ultimii trei ani. „De 1 Mai promovăm atât destinații clasice, cât și destinații noi. Principala noastră destinație este Delta Dunării. Vom avea grupuri la Sulina. Ținând cont de faptul că în această perioadă Sulina găzduiește și Festivalul Scrumbiei, gradul de ocupare este deja de 100%. Asigurăm croaziere pe brațul Sulina, cu vizite la Mila 23 și Murighiol și, de asemenea, excursii la Pădurea Letea, Musura și un jeep-safari pe traseul Sulina – Sf. Gheorghe. Pe de altă parte, organizăm și circuite la Râșnov și Alba Iulia, Sibiu - Valea Jiului – Râmnicu Vâlcea. În cadrul unui circuit se vizitează vestitul Castel al lui Jules Verne, Castelul Colț, descris în romanul ”Castelul din Carpați” și Prislop. Ca destinații externe, Grecia este foarte solicitată, cu Paralia Katerini și Meteora, dar și Istanbul. Pentru România avem grupuri de turiști străini din Austria, Marea Britanie și Israel, interesați de București și Valea Prahovei”, spune Gelu Irimia, director general Carpatia Turism. Unele agenții de turism mizează pe destinațiile din România mai puțin cunoscute, reușind să atragă și români din diaspora, care pot lansa noile trenduri în țările de rezidență. „De 1 Mai organizăm două circuite în România, cu turiști români și din Diaspora, din țări precum Israel, SUA (California) și Germania. Avem un circuit în Muntii Apuseni, unde se vizitează Galeriile Antice de la Roșia Montană, Peștera lui Ionele, Huda lui Papara, Ghețarul Scărișoara și Casa Memorială a lui Horea. O a doua destinație este Oltenia de Sub Munte, unde se va vizita patrimoniul Brâncuși (Târgu Jiu, Hobița), Peștera Ponoarele, Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, Centrul de ceramică de la Horezu și Mănăstirea Hurezi, unica mănăstire din sudul României înscrisă în patrimoniul UNESCO. Vom pregăti, curând, și primul circuit dedicat vestului României, care va include Oradea, Zalău, Arad și Timișoara”, spune și Costin Corboianu, director general Scorilo Travel Vacanțe.

În mai 1886, muncitorii din Chicago s-au unit într-o grevă care aduna 65.000 de oameni în Piaţa Heymarket. Poliția a intervenit în forță și 11 muncitori au murit, iar aproape 200 au fost răniţi. Evenimentul a devenit simbolul luptei pentru drepturile muncitorilor. Doi ani mai târziu, a Doua Internaţională Socialistă a decis să cinstească memoria celor împuşcaţi în Piaţa Haymarket prin organizarea, pe 1 mai 1890, a celui mai mare protest împotriva exploatării prin muncă.

Ziua internațională a muncitorilor a fost stabilită pentru data de 1 mai, în anul 1889, de social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, la Paris. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a decretat această sărbătoare ca fiind legală.

Istoria micului, la români

Celebrul preparat culinar nelipsit de la petrecerile de 1 Mai, micul, își are originea într-o eroare sau, mai bine zis, în strategia de criză a unui cârciumar din București, care a-ncercat să inventeze ceva ad-hoc, într-o zi când avea foarte multe comenzi, dar nu mai avea mațe, pentru a face cârnați. Se întâmpla cu peste un secol în urmă, când vestitul cârciumar Iordache Ionescu (1843-1901) devenise celebru în Capitală pentru o reţetă excepţională de cârnaţi, dar, în timp ce se ocupa de grătar, a trebuit să improvizeze, pentru a nu-și abandona clienții care așteptau cu nerăbdare să vină comanda. Și s-a gândit să nu mai umple cârnații, ci să folosească aceeași compoziție, în mici porții, direct pe grătarul încins. Clienții au fost atât de încântați de noul preparat, încât au generat o nouă tendință, care a devenit tradiție, iar astăzi, micii se asociază cu ziua de 1 Mai, tocmai pentru că sunt foarte ușor de preparat, fiind accesibili pentru orice petrecere în aer liber.

De la picnic, la concediu de primăvară.