Demenţele, principalele provocări în viitor pentru sistemul de sănătate românesc

Numărul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani a crescut, în România, de la 4,2 milioane în 2008 la 4,4 milioane în 2011, ceea ce reprezintă 20,5% din totalul populaţiei, a subliniat joi, într-o conferinţă de presă, conf. dr. Cătălina Tudose, preşedinta Societăţii Române Alzheimer, informează agerpres.ro.

Potrivit doctorului Tudose, în următoarele decenii demenţele vor fi principalele provocări pentru durabilitatea sistemelor naţionale de securitate socială şi asistenţă medicală.

Aceasta a precizat că nu există studii epidemiologice privind prevalenţa demenţei în România, evaluări estimative indicând o creştere a acesteia la aproximativ 350.000 (o persoană din 8 de peste 65 de ani va suferi de demenţă).

Demenţa este o afecţiune gravă nu numai pentru pacienţi, este o povară şi pentru familie, pentru îngrijitori. Potrivit unor studii internaţionale, în fiecare familie în care există un pacient cu această boală sunt implicate, în medie, 3,7 persoane în îngrijire, a adăugat medicul.

În Europa, 19 milioane de oameni sunt afectaţi direct de demenţe iar în România sunt afectate peste un milion de persoane.

Preşedinta Societăţii Române Alzheimer a subliniat necesitatea diagnosticării timpurii prin recunoaşterea primelor semne ale bolii, obţinerea unui diagnostic timpuriu, a accesului la tratament, pregătirea îngrijirii şi accesul la servicii, acolo unde acest lucru este posibil.

Se impun de asemenea campanii publice de informare şi programe educaţionale pentru grupuri specifice precum populaţia şcolară, cadrele medicale şi asistenţii sociali.

Este necesar să se creeze servicii de prim-diagnostic, tip Centrul Memoriei - un proiect de parteneriat între Spitalul "Alexandru Obregia" şi Societatea Română Alzheimer -, cu stabilirea unei agende comune în domeniul cercetării bolilor neurodegenerative şi al schimbului de bune practici în domeniu, a mai susţinut conf. dr. Cătălina Tudose.

"Ar trebui să existe un traseu al suferindului cât mai scurt şi mai direct, pentru a se institui cât mai repede tratamentul, iar acest traseu să fie bine cunoscut atât de familie, cât şi de medici. Scopul acestui demers este de a analiza, de a trage concluzii, de a face propuneri concrete şi de a reitera necesitatea realizării unui Plan Naţional pentru Demenţă", a afirmat specialistul.

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru a arătat că Alzheimer este o boală neurodegenerativă, demenţa fiind ultima etapă a acesteia.

"Trebuie să se prevină ajungerea aici sau să se întârzie, să se identifice factorii de risc care grăbesc evoluţia bolii, cei vasculari şi metabolici", a spus prof. dr. Ovidiu Băjenaru, subliniind că bătrâneţea nu este o boală. "Este o abordare peiorativă a termenului de bătrâneţe, de multe ori, dar multă lume îşi doreşte să ajungă la acest moment", a punctat el.