Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE: Au scăpat fără amendă, doar cu un avertisment
Cei zece activişti de la Greenpeace România care au protestat astăzi fără autorizaţie în faţa clădirii Guvernului, au fost duşi cu dubele Jandarmeriei la Secţia 1 de Poliţie. Doar un singur tânăr s-a împotrivit, motiv pentru care a fost nevoie de mai mulţi jandarmi pentru a-l băga în dubă. Toţi ceilalţi s-au conformat. După o oră şi jumătate de discuţii, în care, potrivit purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Florin Hulea, li s-a explicat faptul că nu au îndeplinit procedura prealabilă necesară organizării unei manifestaţii publice, cei 10 protestatari au fost sancţionaţi cu avertisment.
Preţ de jumătate de oră, activivişti Greenpeace au demonstrat astăzi, în faţa clădirii Guvernului, împotriva construirii unor noi reactoare nucleare pe teritoriul României. Sub ochiul vigilent al jandarmeriei, au tremurat în bătaia ploii subţiri zece activişti Greenpeace ţinând pancarte inscripţionate: “Domnule Prim-Ministru nu mai vrem alte reactoare”, “Nu există reactoare sigure”. Pe o alta, protestatarii au scris toate cele 102 posibile locaţii ale viitoarei centrale nucleare, acestea fiind marcate şi pe o hartă a României, expusă larg la vedere.
Unitatea 70 de Jandarmi, care se ocupă de paza şi protecţia Guvernului a fost luată prin surprindere de prezenţa protestatarilor îmbrăcaţi în culorile Greenpeace. “Noi am luat primele măsuri. Am constatat că e o acţiune fără autorizaţie, am suplimentat numărul jandarmilor prezenţi în stradă, suntem ajutaţi şi de colegii de la rutieră, care veghează. Am chemat prin staţie echipajul de la Direcţia Generală a Jandarmeriei Muncipiului Bucureşti, competentă să soluţioneze cazul”, ne-a declarat locotenentul Dumitru Ciocîrlie, de la Unitatea 70.
Protestul nu a fost autorizat, conform legii, astfel că jandarmii veniţi la faţa locului i-au ridicat pe cei zece protestatari cu tot cu pancarte şi i-au dus la Secţie, activiştii Greenpeace riscând să fie amendaţi pentru acţiunea ilegală.
Cernobîl şi Fukushima, dovezi pentru renunţarea la energia nucleară
“Considerăm că dezastrul nuclear prin care trec locuitorii Japoniei în această perioadă este un semnal suficient de grav pentru a opri construirea de noi reactoare. Aşa cum în România primim asigurări că tehnologia de la Cernavodă este una foarte sigură, au existat în trecut asigurări şi în privinţa tehnologiilor de la Cernobîl şi, mult mai recent, a celor japoneze. Nu putem fi de acord cu o strategie energetică bazată pe tehnologii periculoase pentru sănătate şi pentru mediu, pe care alte state deja le scot din uz”, ne-a declarat Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. El a reamintit că în anul 1983, vicepreşedintele Agenţiei Internaîionale pentru Energie Atomică. B. Semenov declara în legătură cu modelul de reactor RBMK că un “accident serios din cauza sistemelor de răcire este practic imposibil”, având în vedere că proietul includea peste o mie de circuite primare fapt “ce sporeşte siguranţa reactorului”. Cu toate aceste asigurări, trei ani după declaraţia lui Semenov, în 1986, exploda reactorul model RBMK la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, fix în urma unor probleme la sistemul de răcire. Cepraga a făcut referiri şi la dezastrul de la centrala nucleară Fukushima: “Aflat într-o vizită de lucru în Orientul Mijlociu, la data de 8 ianuarie 2011, ministrul japonez pentru economie, Akihiro Ohata îl asigura pe oficialul Ahmed Zamani că tehnologiile nucleare japoneze <>. La numai două luni după, în 11 martie 2011, avea să înceapă dezastrul nuclear actual din Japonia.”.
Oamenii din cele 102 localitati habar nu aveau de intentia Guvernului
Un alt aspect important reliefat de reprezentantul Greenpeace România este faptul că guvernanţii noştri nu respectă normele europene, potrivit cărora alegerea strategiei energetice naţionale trebuie să aibă la bază un proces prin care publicul şi societatea civilă sunt chemate la consultări în jurul mai multor scenarii energetice, asociate unor mixuri de tehnologie. “În cazul României acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care Greenpeace a apelat la instanţele de judecată din România, dar şi la Comitetul de la Aarhus pentru a obţine anularea strategiei energetice actuale, bazată pe combustibil fosil şi pe tehnologii nucleare”, ne-a declarat Ionuţ Cepraga. “Statul român a plătit sute de mii de euro pentru un studiu privind amplasarea unei noi centrale atomoelectrice pe teritoriul României (peste 900.000 de lei noi). Populaţia nu a fost întrebată dacă doreşte o nouă centrală nucleară, aşa cum prevede Convenţia de la Aarhus, transpusă în legislaţia românească prin Legea 86/2000, însă acest lucru nu a stat nicidecum în calea alocării banilor pentru studiu”, ne-a precizat repretentantul Greenpeace România. “Studiul rezultat este secret şi a fost nevoie să intentăm proces Ministerului Economiei pentru a obţine lista celor 102 localităţi. Restul studiului este în continuare ţinut sub cheie de către strategii naţionali ai energiei, însă pentru desecretizarea acestuia am înaintat o acţiune la Comitetul de la Aarhus şi un proces la Tribunalul Bucureşti. În plus, am contactat primăriile tuturor celor 102 de localităţi şi am aflat că oamenii de acolo nu au fost informaţi despre această iniţiativă şi că nu doresc construirea unor reactoare nucleare în vecinătate”, ne-a declarat reprezentantul Greenpeace România. Pentru a marca periculozitatea constuirii unei noi centrale nucleare, activiştii Greenpeace din Piaţa Victoriei au expus un zid comemorativ cu denumirile tuturor celor 102 localităţi.
(Material in curs de actualizare)
