Drama de la Tîncăbeşti - Lucrările la pasarelă, făcute de mîntuială

Pasarela morţii are mai mulţi vinovaţi. O femeie a murit miercuri seara, strivită la volanul maşinii pe care o conducea pe DN1, în localitatea Tîncăbeşti, iar alţi doi pasageri sînt în stare foarte gravă, din cauza pasarelei rupte de bena unei basculante.

Pasarela morţii are mai mulţi vinovaţi. O femeie a murit miercuri seara, strivită la volanul maşinii pe care o conducea pe DN1, în localitatea Tîncăbeşti, iar alţi doi pasageri sînt în stare foarte gravă, din cauza pasarelei rupte de bena unei basculante. Şoferul basculantei nu este singurul vinovat. El a circulat fără autorizaţie şi în afara programului de lucru pe DN1, cu viteză mare, conform declaraţiilor martorilor teribilului accident. Nici măcar nu a luat în seamă avertizarea celorlalţi participanţi la trafic. Dar vinovaţi mai sînt cei care au făcut posibilă folosirea pasarelei în condiţii improprii.
Oficialii fuseseră înştiinţaţi, printr-un raport al Curţii de Conturi, încă din ianuarie 2008, dar nimeni nu a luat nici o măsură. Din nefericire, abia acum, după tragedia de miercuri seara, respectivul raport a atras atenţia autorităţilor.

NEREGULI. Raportul arată că din 90 de metri de parapete direcţionale, decontaţi companiei SC Servomont Impex SRL, au fost construiţi doar 21, pentru aceeaşi pasarelă fiind plătite lucrări executate necorespunzător. La finalizarea lucrării, la 31 ianuarie 2002, comisia de recepţie a încheiat un proces verbal care recomanda degajarea şi nivelarea terenului în zona pasarelei, execuţia fundaţiilor stîlpilor parapetului direcţional, amenajarea trotuarelor conform documentaţiei şi alte lucrări, cu termene de execuţie la 15 aprilie 2002. Raportul Curţii de Conturi arată că nici una dintre acestea nu a fost efectuată pînă la data finalizării auditului, adică în noiembrie 2007. Între anii 2002-2007, pasarela a funcţionat fără a avea recepţia finală. Cu toate acestea, miercuri seara, Constantin Popescu, directorul general al firmei care a construit pasarela ucigaşă, Servomont Import Export SRL, din Craiova, era foarte sigur pe el, declarînd nu îşi face griji cu privire la calitatea lucrărilor. Din acelaşi raport reiese că Ministerul Transporturilor a aprobat, în perioada mandatului lui Miron Mitrea, plăţi ilegale pentru pasarelele de pe DN1, pentru firmele SC Servomont Impex SRL şi Con Dem SRL. Proiectul fostului ministru prevedea construirea a 28 de pasarele pietonale pe tronsoanele Bucureşti – Ploieşti şi Ploieşti – Braşov. Studiul de fezabilitate nu a fost realizat. Ministerul Transporturilor a plătit integral costurile proiectului, adică aproape 10 milioane de lei, cu toate că au fost recepţionate doar 21 dintre cele 28 de pasarele care ar fi trebuit să se construiască pe tronsonul Bucureşti – Braşov. Alte cinci nu sînt finalizate, iar două nu au fost nici măcar începute.

INVIZIBIL. Pînă acum, raportul a fost invizibil. Ca şi banii încasaţi de constructori de la Ministerul Transporturilor. La fel de invizibil a fost şi camionul pentru poliţia rutieră, care spune că nu a fost văzut cînd a intrat pe DN1. Ancheta demarată miercuri seara va stabili starea tehnică a camionului şi siguranţa pasarelei. Dar nimeni nu-i va da viaţa înapoi femeii care a murit la volan. Şi nici sănătatea celor doi pasageri din aceeaşi maşină, care se află în stare foarte gravă la Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti. Băiatul de 25 de ani care a suferit mai multe intervenţii chirurgicale se zbate între viaţă şi moarte. Toate acestea, din inconştienţa tuturor celor care se fac vinovaţi de accident. (Diana Caloianu)

Fără camere de supraveghere

Accidentul din apropierea  localităţii  Tîncăbeşti a demonstrat încă o dată că pe şoselele din România viaţa omului nu prezintă mare însemnătate.
Că pe şoselele din România se moare pe capete nu mai miră pe nimeni. Pardoxul constă în faptul că, pe DN1, în apropierea  localităţii  Tîncăbeşti, în România anului 2008 nu există încă un sistem de supraveghere a traficului. Ca de obicei se caută vinovaţii. Se întrunesc comisii, se ridică din umeri şi se găsesc ţapi ispăşitori. Motivaţia oamenilor legii este una simplă: „Nu am văzut camionul întrucît pe raza comunei nu există un sistem de supraveghere“. Mai mult, potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Ilfov, camerele de supraveghere sînt amplasate doar în Otopeni, Baloteşti şi Ciolpani, dar nu şi în Tîncăbeşti, o localitate din apropierea Bucureştiului.
„Conform proiectului existent între o companie naţională şi Poliţia Română camerele de supraveghere sînt amplasate doar în Otopeni, Baloteşti şi Ciolpani. Într-adevăr, în Tîncăbeşti nu există până acum  aşa ceva. Probabil aşa s-a hotărît prin contract.“
 Nu îndrăznim nici măcar să ne întrebăm de ce. Aşa cum nu mai îndrăznim să ne întrebăm în ce an şi în ce secol vom ajunge să avem o educaţie rutieră şi drumuri adevărate pe care să putem circula.