Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Condamnat la şapte ani de închisoare pentru fraudă în dosarul Băncii Internaţionale a Religiilor, Dinel Staicu a reuşit să fugă din ţară, strecurându-se printre portiţele legislative, graţie cărora a putut să-şi schimbe numele – Dinel Nuţu - înainte ca sentinţa de condamnare să rămână definitivă. îngrijoraţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) propune modificări legislative astfel încât să nu mai fie posibil acest lucru şi cheamă instituţiile abilitate să elaboreze un proiect de lege în acest sens.
“În urma analizei primare a contextului procedural în care a evoluat judecarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor din România privind pe Dinel Nuţu (fost Staicu) - urmărit internaţional - context în care acesta s-a sustras executării pedepsei cu închisoarea, Consiliul Superior al Magistraturii a invitat instituţiile cu atribuţii în domeniu, cum ar fi .Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi alte instituţii la constituirea unui grup de lucru interinstituţional care să elaboreze un proiect de procedură judiciară şi/sau administrativă acoperitoare unor astfel de situaţii”, a informat astăzi Biroul de presă al CSM.
Deja a avut loc miercuri o întâlnire la sediul CSM la care au participat procurorul general al României, Codruţa Koveşi, procurorul şef al DNA, Daniel Morar, chestorul Ioan Dascălu, secretar de stat, şef al Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul MAI, judecătorul Horaţius Dumbravă, preşedinte al CSM, şi procurorul George Bălan, vicepreşedinte al CSM şi alţii. La masa rotundă discuţiile au fost axate pe localizarea şi încadrarea disfuncţiilor care au permis generarea unui concurs de împrejurări favorabil fugii din ţară a condamnatului Dinel Staicu, alias Dinel Nuţu. Au fost evaluate instrumentele legale şi de reglementare administrativă ce pot fi folosite pentru îmbunătăţirea şi standardizarea cadrului procedural existent. Nici prevederilor noului Cod de procedură penală, din perspectiva aspectelor de referinţă generate de acest caz, nu vor scăpa de analiza grupului interinstituţional, mai spune CSM.
Reamintim că Dinel Staicu a obţinut schimbarea numelui pe cale administrativă la Consiliul Local, verdict publicat în Monitorul Oficial din 10 ianuarie 2011. Hotărârea instanţei de condamnare a lui la închisoare a devenit definitivă la data de 4 aprilie şi a fost emisă pe numele original Dinel Staicu, deşi noul nume devenise legal de la data de 1 aprilie, când afaceristul şi-a ridicat noua carte de identitate.Autorităţile au fost informate despre schimbarea numelui abia la data de 6 aprilie, numai după ce jurnaliştii au făcut “săpături” generând verificări la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date. Astfel că la data de 7 aprilie a fost emis un mandat internaţional de arestare pe noul nume. Potrivit şefului Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, Dinel Nuţu ar fi părăsit România în cursul zilei de 3 aprilie, plecând în Ungaria “şi de acolo mai departe cu avionul”.
Fuga acestuia fără nici un stress, fără ca cineva să-l poată opri la graniţă a fost posibilă nu doar din cauza unor lipsuri ale legilor, ci şi din cauza modului în care funcţionează justiţia. Astfel, deşi condamnarea a fost dispusă de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul BIR, procurorii au încercat să prevină fuga din ţară a inculpatului, sesizând, la 16 februarie 2011, magistraţii Judecătoriei Sectorului 2, care îl judecau pe Dinel Staicu pentru prejudicierea Transgaz Mediaş. Procurorul de şedinţă a încercat atunci, eşuând, să obţină împotriva inculpatului interdicţia de a părăsi ţara, invocând nu doar acuzaţiile grave ci şi faptul că acesta făcuse demersuri pentru a-şi schimba numele, semn că se pregătea să fugă din ţară. Cum a fost posibil ca magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 să nu emită interdicţia? CSM susţine că elementele “pe care se putea fundamenta o eventuală decizie de luare a măsurii asiguratorii” erau conţinute în dosarul transmis Curţii de Apel Bucureşti. “Judecătoria Sectorului 2 avea pe rol alt dosar, cu probatoriu şi elemente diferite, vizând aceeaşi persoană, însă cu grad relativ de concludenţă în legătură cu necesitatea dispunerii acestei măsuri”, mai scriu reprezentanţii CSM.
“Conform declaraţiilor DNA, existau suspiciuni că inculpatul intenţiona să se sustragă de la executarea acestei pedepse", susţin cei de la CSM, care apreciază că, din 10 ianuarie 2011, “DNA a avut la îndemână posibilitatea depunerii cererii de luare a măsurilor asiguratorii la Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul căreia, tot de la acea dată, se afla dosarul în cauză, primul termen de judecată pentru recurs fiind fixat de CAB la 7 februarie 201”.
Tot în 10 ianuarie a apărut, în Monitorul Oficial, şi cererea lui Staicu de schimbare a numelui în Dinel Nuţu, cerere concretizată apoi la 1 aprilie.
Inspecţia Judiciară a CSM s-a autosesizat cu acest caz din data de 8 aprilie şi au concluzionat că procurorii ar fi trebuit să ceară interdicţia pentru Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), şi nu în cel de-al doilea, aflat la Judecătoria sectorului 2, unde o astfel de cerere a fost formulată dar respinsă.
