Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romănia se situează pe locul al 20-lea in topul 30 al ţărilor europene, unde este bine să trăieşti. Asta arată un sondaj realizat de New Economics Foundation ce a evaluat bunăstarea populaţiei in raport cu cantitatea de resurse ecologice consumate.
Romănia se situează pe locul al 20-lea in topul 30 al ţărilor europene, unde este bine să trăieşti. Asta arată un sondaj realizat de New Economics Foundation ce a evaluat bunăstarea populaţiei in raport cu cantitatea de resurse ecologice consumate.
Pe primele cinci locuri ale acestui clasament se află, in ordine, Islanda, Suedia, Norvegia, Elveţia şi Cipru, in timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Lituania, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Luxemburg şi Estonia. Marea Britanie este plasată pe locul al 21-lea in acest top, pentru că este una dintre cele mai poluante ţări. Ţările "de tranziţie", precum Romănia, Bulgaria, Lituania şi Letonia, au cel mai scăzut nivel de bunăstare, cel mai scăzut nivel de satisfacţie şi cea mai mică speranţă de viaţă din Europa. Originala cercetare - Happy Planet Index - nu respectă analizele economice tradiţionale. Cercetătorii au incercat să combine criteriile subiective cu cele obiective pentru a inţelege relaţia dintre "nivelul de bunăstare" raportat de cetăţean şi resursele materiale, naturale ale ţării. Au fost măsurate cantitatea de emisii de dioxid de carbon eliminate anual in fiecare stat, gradul de satisfacţie şi speranţa de viaţă ale populaţiei fiecărei ţări, in acest fel calculăndu-se căt de eficient sunt convertite resursele fiecărui stat in bunăstare. Materialul a fost realizat şi publicat impreună cu Fundaţia Prietenii Pămănntului şi a arătat că, in general, Europa este din ce in ce mai ineficientă in a furniza cetăţenilor săi starea de bunăstare exprimată in termeni de fericire relativă şi speranţă de viaţă.
BUNĂSTARE. Specialiştii spun că gradul de poluare al bătrănului continent este mult mai mare in prezent decăt era in 1961, fiind in urma altor regiuni de pe glob precum America de Sud, Insulele Caraibe, mare parte a Asiei, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Potrivit raportului, oamenii au aceleaşi probabilităţi de a avea o viaţă satisfăcătoare, indiferent de nivelul lor de consum. Danezii, suedezii, islandezii şi elveţienii raportează cel mai inalt grad de bunăstare subiectivă, in aceste state inregistrăndu-se şi cea mai inaltă speranţă de viaţă, alături de ţări din sudul continentului (Italia şi Spania). Nic Marks, fondatorul Centrului pentru bunăstare al NEF, a declarat, citat de agenţia Mediafax: "Ţări precum Islanda, cel mai fericit loc din Europa conform indexului nostru, indică faptul că fericirea nu costă mult". "Combinaţia dintre politicile sociale puternice şi utilizarea pe scară din ce in ce mai largă a resurselor ecologice demonstrează că utilizarea mijloacelor pe care ţi le oferă mediul nu inseamnă sacrificarea bunăstării umane. De fapt, acest lucru ne poate face şi mai fericiţi", a adăugat acesta. Simon Bullock, de la Friends Of The Earth, a declarat: "Nu numai că economiile (ţărilor - n.r.) folosesc de mai multe decenii surse de energie poluante, care distrug mediul de care depindem, dar acest lucru nici nu oferă un nivel mai mare de fericire". Analiza Happy Planet Index este diferită, prin metodologia sa, de Human Development Index, realizat de ONU, care utilizează drept criterii speranţa de viaţă, nivelul de educaţie şi produsul intern brut pentru a calcula nivelul de bunăstare.
