Eroii nu se uită. Generalii Marii Uniri

Prin eroismul său în Primul Război Mondial, Armata Română a asigurat însăşi existenţa statului român. Marile bătălii din vara anului 1917, Mărăşti, Mărăşeşti, pe frontul căruia s-a născut deviza „Pe aici nu se trece!” şi Oituz, sunt mărturiile  eroismului soldaţilor şi ofiţerilor români. Potrivit documentului prezentat de delegaţia română la Comisia de reparaţii din luna februarie a anului 1921, pierderile armatei au fost de aproximativ 300.000 de militari căzuţi la datorie şi circa 80.000 de răniţi grav. Pe de altă parte, conform Buletinului de Informaţii al Secţiei a II-a a Marelui Cartier General al Armatei Române din iunie 1919, pe front au căzut peste 330.000 de ostaşi şi ofiţeri. Acum, când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să nu-i uităm pe generalii Armatei Române.

Generalul Constantin Prezan

După căderea Bucureştiului, în faţa Grupului de armate Mackensen, generalul Constantin Prezan devine şeful Marelui Cartier General al Armatei Române. Alături de generalul rus Scerbacev, generalul Prezan pune la punct planul de campanie al armatei pentru anul 1917. Este anul în care, prin marile victorii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, armata română opreşte ofensiva Puterilor Centrale. Ulterior, Regele Ferdinand îi încredinţează generalului Prezan funcţia de Şef Suprem al Armatei. Pentru faptele sale de arme, el este decorat cu Ordinul militar de război „Mihai Viteazul” (clasa a II-a). La 14 iunie 1930, Regele Carol al II-lea îi conferă titlul de mareşal al României.

„Pentru modul cum a conceput şi pentru destoinicia cu care a pregătit operaţiile din luna iulie 1917 - Înalt Decret no. 759 din 21 iulie 1917”, prin care generalul Constantin Prezan a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a.

Generalul Ioan Dragalina

Generalul Ioan Dragalina este cel care a adus prima victorie a Armatei Române în Primul Război Mondial. În dimineaţa zilei de 15 august 1916, începe primul atac al românilor pe frontieră, la Porţile de Fier, între Gura Văii şi Vârciorova. Sub comanda generalului Dragalina, soldaţii iau cu asalt înălţimile Predealul Mare, Vârful Feregaru şi Meterezele lui Tudor, iar spre seară sunt eliberate primele fâşii de pământ românesc.

În zilele următoare, trupele române intră în Orşova şi eliberează oraşul. Ioan Dragalina este primul general care a căzut pe câmpul de luptă.

Generalul Aristide Lecca

În perioada Primului Război Mondial a deţinut, pe rând, comanda mai multor divizii. Generalul Aristide Lecca s-a distins în bătăliile de la Mărăşti şi Oituz, în campania de eliberare a Transilvaniei şi în lupta împotriva agresiunii Republicii Ungare a Sfaturilor (1919).Pentru faptele sale de arme este decorat cu Ordinul militar de război „Mihai Viteazul”.

Generalul Alexandru Averescu

Generalul Alexandru Averescu conduce bătăliile de la Mărăști și Oituz care au oprit înaintarea germană. „Mereu alături de trupe, se ocupă personal de tot, e calm, curajos, nu dă înapoi din fața unei primejdii. Soldații îl adoră”, îl descrie Regina Maria în jurnalul său. Este cel care, la cererea Regelui Ferdinand, a negociat pacea cu Germania și Austro-Ungaria în calitate de premier. El încheie doar acordul preliminar din martie 1918 de la Buftea, după care este înlocuit de filogermanul Marghiloman. În anul 1930, generalul Alexandru Averescu este înaintat, din dispoziția Regelui Carol al II-lea, la cel mai înalt rang militar: mareşal al României.

„Pentru destoinicia cu care a condus operaţiile armatei din luna iulie 1917- Înalt Decret no. 759 din 21 iulie 1917” prin care generalul Alexandru Averescu a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a.

Generalul Eremia Grigorescu

De numele generalului Eremia Grigorescu se leagă marile victorii ale Armatei Române de la Oituz şi Mărăşeşti în calitate de comandat al Armatei I Română. Pentru faptele sale de arme, generalul Eremia Grigorescu a primit cele mai înalte distincţii: Ordinul militar de război „Mihai Viteazul” (clasa a III-a şi a V-a), „Steaua României” şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana” al Ţarului Rusiei.

„Pentru vitejia şi destoinicia cu care a reuşit să stăvilească ofensiva germană de la Mărăşeşti în vara anului 1917, luând comanda armatei în condiţiuni foarte grele - Înalt Decret no. 227 din 12 februarie 1918” prin care generalul Eremia Grigorescu a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a.