Familia de 35.000 de ani

In 2002, trei speologi au gasit in "Pestera cu Oase" din sud-vestul Romaniei o mandibula de barbat, cu varsta de aproximativ 35 de ani. L-au botezat "Ion" si s-au intrebat firesc: "Unde e Maria?".

Cluj-Napoca Cercetarile efectuate in vara trecuta au scos-o la iveala si pe "Maria" - mai corect spus, fragmente de schelet din ea, precum si un craniu de copil, de aproximativ 14-16 ani, botezat in gluma "Vasile". Ceea ce face descoperirea senzationala este datarea acestor oase, realizata la doua laboratoare de specialitate, Oxford - Anglia - si Groningen - Danemarca: mandibula, singura datata deocamdata, are in jur de 35.000 de ani, apartinand astfel celui mai vechi om modern fosil din Europa. In comparatie, scheletul celui mai vechi om modern din lume a fost datat acum 100.000 de ani, fiind descoperit in nord-estul Africii.

Vara aceasta se reiau sapaturile

In vara aceasta, cercetarile vor fi reluate la "Pestera cu Oase", de data aceasta cu o echipa multinationala, condusa de celebrul antropolog american Erik Trinkaus, de la Universitatea Saint Louis.

Din echipa mai fac parte Vlad Codrea, de la Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca, portughezul Joao Zilhao, Ionut Paltean, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, alti antropologi romani si un norvegian.

Sperantele cercetatorilor sunt mari, deoarece oasele umane au fost descoperite deasupra unui depozit de oase de animale, iar pana acum nu au avut loc sapaturi, declara Oana Moldovan, cercetator la Institutul de Speologie "Emil Racovita" din Cluj-Napoca, cea la care au venit speologii cu prima lor descoperire, mandibula.

Caractere arhaice unice

Ceea ce diferentiaza descoperirea din "Pestera cu Oase" de alte artefacte apartinand aceleiasi perioade, descoperite tot in Europa, este faptul ca oasele au caractere arhaice care nu au fost intalnite la alte schelete descoperite pe continent, spune Oana Moldovan.

"Alte asemenea fosile au fost descoperite in Franta si Anglia, datand de acum 31.000-32.000 de ani. Neandertalienii au evoluat in urma cu 400.000 de ani pana acum 75.000 de ani. In Europa au ajuns numai acum 75.000 de ani. Cei mai recent descoperiti au fost gasiti in Iberia, Crimeea si Croatia", a declarat Erik Trinkaus, prezent zilele acestea la Cluj pentru un program de conferinte pe tema "Despre cel mai vechi om modern fosil din Europa".

Pestera, capcana naturala?!

Pestera in care au fost gasite oasele este invaluita de mister. Nu se stie inca daca nu a functionat cumva ca o "capcana naturala", surpandu-se si prinzandu-si victimele captive, sau daca oasele descoperite au fost pur si simplu aduse de ape, in perioadele interglaciare. Oasele umane au fost descoperite deasupra unor oase de animale: ursus paeleus, capra libex, lilieci si alte mamifere mici. Pe peretii pesterii s-au descoperit zgarieturi, dar inca nu se stie cat sunt de vechi.

Povestea unei descoperiri de senzatie

"In primavara anului 2002, trei prieteni, speologi din Timisoara, cercetau o pestera din sud-vestul Romaniei. Nu era vorba despre o pestera importanta din punct de vedere speologic, nu este mare, nici senzationala. Era doar un depozit de oase de animale, printre care a fost gasit insa si acest maxilar. Timisorenii au luat legatura cu mine, iar eu am luat legatura cu cercetatori din Anglia, Danemarca si Statele Unite", isi aminteste Oana Moldovan de primii pasi ai unei descoperiri care a facut ocolul lumii. Descoperirea fosilei in Romania nu o mira pe cercetatoarea clujeana: "Pozitia geografica a Romaniei a fost extrem de importanta in acea perioada

Cercetarile lui Erik Trinkaus

Cercetatorul american Erik Trinkaus a mai fost implicat si in studiul scheletului de copil, datand de acum 25.000 de ani, descoperit la Abrido do Lagar Velho, Portugalia. Un alt proiect este acela vizand localitatile Dolni Vestonice si Pavlov, in sudul Moraviei, Republica Ceha, unde au fost gasite fosile datand de acum 25.000 - 27.000 de ani.

Nu sunt bani pentru paza

Finantarea lucrarilor se va face din fondurile donate de o fundatie americana, dar acestea sunt insuficiente, acoperind mai putin de jumatate din costul cercetarilor pentru anul acesta, estimat la 40.000 de dolari. Contactata de Institutul de Speologie clujean, Academia Romana a raspuns ca nu are bani, asa ca acum cercetatorii incearca sa obtina fonduri prin diverse programe. Bani nu sunt nici pentru paza zonei si a artefactelor gasite. "In mod normal, oasele se pastreaza oriunde in lume in case de fier, dar Institutul nu are asa ceva", spune Vlad Cornea. Nu sunt bani nici pentru plata unui seif bancar, adauga Oana Moldovan. In ceea ce priveste perimetrul in care au fost descoperite oasele, acesta este pazit mai mult de Mama Natura, pentru ca accesul este deosebit de greoi. O securitate sporita ar strica planurile celor care fac afaceri cu artefacte sau speologilor amatori, care, din necunostinta de cauza, ar putea distruge locul, spune Stefan Milota.
(ORIANA TZELMAN
Cluj Napoca)