Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
IGNORANŢA ● Grecii de la Sometra Copşa Mică îşi bat joc de RomâniaCând e vorba de propriile lor buzunare, cum este cazul taxei auto pe care vor să ne-o vâre pe gât, numai pentru a-şi mai rotunji ei veniturile, politicienii noştri devin foarte "grijulii" cu starea mediului, cu sănătatea noastră etc. Când e vorba de interesul general, al nostru, al copiilor noştri, cum esta cazul poluării zilnice a mediului de către marile combinate metalurgice, guvernanţii noştri habar n-au de ce întâmplă. Practic, nici nu-i interesează.
IGNORANŢA ● Grecii de la Sometra Copşa Mică îşi bat joc de România
Când e vorba de propriile lor buzunare, cum este cazul taxei auto pe care vor să ne-o vâre pe gât, numai pentru a-şi mai rotunji ei veniturile, politicienii noştri devin foarte "grijulii" cu starea mediului, cu sănătatea noastră etc. Când e vorba de interesul general, al nostru, al copiilor noştri, cum esta cazul poluării zilnice a mediului de către marile combinate metalurgice, guvernanţii noştri habar n-au de ce întâmplă. Practic, nici nu-i interesează.
Aşa stau lucrurile în cazul combinatului metalurgic de la Copşa Mică, judeţul Sibiu, care poluează de ani buni, afectând totul în jur – oameni, plante, animale. Deşi proprietarul societăţii – Grupul Mytelleneos – refuză să facă măcar investiţiile de mediu la care s-a angajat prin contractul de privatizare, autorităţile rămân indiferente.
PROMISIUNI DEŞARTE. A trecut şi anul 2007 şi "investitorul strategic" de la Sometra Copşa Mică, Grupul Mytilineos nu a realizat nici una din principalele investiţii promise prin contractul de privatizare. În anul 1998, atunci când au cumpărat de la AVAS societatea Sometra Copşa Mică, evident, la un preţ mizerabil, grecii de la Mytilineos Holding s-au obligat, prin contract, să investească în instalaţii moderne, menite să conducă la reducerea progresivă a emisiilor de pulberi cu conţinut de metale grele – zinc, plumb, cadmiu, precum şi a celor de bioxid de sulf (SO2) până la încadrarea în normele internaţionale. Concret, prin contractul de privatizare, Mytilineos Holding s-a angajat să investească, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 USD, eşalonat pe o perioadă de cinci ani (1999-2003). Nici până în ziua de azi, aceştia nu şi-au respectat angajamentele contractuale şi continuă să polueze zona cu substanţe dintre cele mai nocive. Cu toate acestea, ei au primit an de an autorizaţie de funcţionare de la autorităţile de mediu. Investiţiile pentru fabrica de acid sulfuric (în care urmau să fie colectate şi valorificate noxele, care acum se aruncă în atmosferă – n.r. ) însumau 3 milioane USD, termenul de realizare a obiectivului fiind 31 decembrie 2000.
Pentru ecologizarea haldei de zgură au fost prevăzute două măsuri. Prima constă în ecologizarea actualei halde de depozitare a reziduurilor industriale. Valoarea acestei investiţii se ridică la 964.000 USD, termenul de realizare fiind 31.12.2003. Cea de a doua măsură constă în "realizarea unei noi halde ecologice pe un nou amplasament cu impermeabilizarea amprizei substratului, sistem de drenaj şi colectare pentru ape meteorice ce percolează rampa, staţie de neutralizare şi denocivizare a apelor rezultate şi evacuarea acestora într-un curs de apă de suprafaţă". Valoarea acestei investiţii se ridică la 1,2 milioane USD, iar termenul de realizare era data de 31 decembrie 2003.
TRECEA SULFINA... Aşa cum spuneam, an de an, deşi grecii nu şi-au realizat angajamentele contractuale de investiţii, ei au primit mereu amânări ale termenelor şi prelungiri ale autorizaţiilor de funcţionare. La un moment dat, mai exact în primăvara anului 2007, însuşi ministrul Mediului de la acea vreme, Sulfina Barbu, a descins cu mare tam-tam la Copşa Mică, ameninţând că dacă patronii nu vor realiza investiţiile, va dispune închiderea fabricii. Oamenii locului s-au bucurat că în sfârşit a venit cineva care va lua taurul de coarne şi va da cu grecii de pământ. Ei, aş! Nici pomeneală. Sulfina a plecat în aceeaşi zi la Bucureşti, avea treabă cu asociatul său la o firmă care dădea... acorduri de mediu pentru construcţiile din parcurile Bucureştilor, nimeni altul decât... şeful Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, iar grecii şi-au văzut de treaba (poluarea) lor. În ce ţară trăim?!
ŞI KORODI DOARME-N BOCANCI. Şi actualul ministru al Mediului, "puştiul" de la UDMR (de unde i-or scoate ăştia?!) Attila Korodi, a fost la Copşa Mică, dar a făcut-o şi mai de oaie ca Sulfina. Astfel, în decembrie 2007, Korodi a fost invitat să taie panglica la inaugurarea unei staţii de monitorizare a calităţii aerului (vorba vine "inaugurare", staţia funcţiona demult, dar nimeni nu lua în seamă ce afişează). Ei bine, cu o zi înainte, patronii de la Sometra au început cică "o revizie" şi au oprit producţia cea mai poluantă, pe care nu au pornit-o decât după plecarea ministrului. Evident, acesta a ţinut să remarce că, în ciuda a ceea ce i s-a spus pe la Bucureşti, "aerul în oraş este chiar foarte curat". Asemenea măgării nu se făceau nici pe vremea lui Ceauşescu.
TOATE GUVERNELE AU ÎNCHIS OCHII. Practic, toate guvernele care s-au perindat prin Palatul Victoria în ultimii zece ani au ştiut ce se intâmplă la Copşa Mică, dar au închis ochii cu indiferenţă. De exemplu, în şedinţa Seanatului din 23 iunie 2003, senatorul Aron Belaşcu a făcut o interpelare pe această temă, cerând guvernului să intervină, să aplice legea. Redăm pe scurt această interpelare: "La Copşa Mică, Dumnezeu a lovit pentru cine ştie ce păcat. O plimbare prin oraşul Copşa Mică este o experienţă ce poate fi traumatizantă(...) Peisajul este de coşmar. Un amestec de cenuşiu cu negru, de rău cu foarte rău. Este o certitudine, este de notorietate faptul că în întreaga zonă şi în comunele limitrofe, Axente Sever, Micăsasa, Valea Viilor, Târnava şi chiar mai departe, până în Mediaş, metalele grele, plumbul, cadmiul, nichelul, zincul, mercurul etc., care depăşesc concentraţiile maxime admise de peste 30 ori şi în unele zone chiar de peste 100 de ori, fac ravagii. Mor cai, mor oameni, se nasc copii cu malformaţii. (...) Această SC Sometra, condusă de nişte străini, mai oferă în jur de 400 de locuri de muncă de care oamenii ţin cu dinţii, rezistând cu stoicism la condiţiile inumane de muncă şi suportând batjocura la care sunt supuşi de către patronii greci, şi nu numai sub aspectul salarizării. Halal privatizare! (...) Domnilor guvernanţi, aplecaţi-vă cu toată responsabilitatea asupra acestei tragedii a neamului românesc. E vorba de fibra sa biologică. Vă obligă Constituţia României şi jurământul de credinţă pe care l-aţi depus la învestitură să garantaţi dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică, la ocrotirea sănătăţii poporului". Apelul disperat al senatorului Belaşcu i-a lăsat rece pe guvernanţi. Ca şi numeroasele semnale trase de presă, inclusiv de Jurnalul Naţional. Grecii de la Sometra Copşa Mică şi fac în continuare mendrele, câştigă milioane de dolari şi poluează tot ce mişcă în acea zonă (cândva, una dintre cele mai mănoase zone de pe valea Târnavei Mari).
Când e vorba de propriile lor buzunare, cum este cazul taxei auto pe care vor să ne-o vâre pe gât, numai pentru a-şi mai rotunji ei veniturile, politicienii noştri devin foarte "grijulii" cu starea mediului, cu sănătatea noastră etc. Când e vorba de interesul general, al nostru, al copiilor noştri, cum esta cazul poluării zilnice a mediului de către marile combinate metalurgice, guvernanţii noştri habar n-au de ce întâmplă. Practic, nici nu-i interesează.
Aşa stau lucrurile în cazul combinatului metalurgic de la Copşa Mică, judeţul Sibiu, care poluează de ani buni, afectând totul în jur – oameni, plante, animale. Deşi proprietarul societăţii – Grupul Mytelleneos – refuză să facă măcar investiţiile de mediu la care s-a angajat prin contractul de privatizare, autorităţile rămân indiferente.
PROMISIUNI DEŞARTE. A trecut şi anul 2007 şi "investitorul strategic" de la Sometra Copşa Mică, Grupul Mytilineos nu a realizat nici una din principalele investiţii promise prin contractul de privatizare. În anul 1998, atunci când au cumpărat de la AVAS societatea Sometra Copşa Mică, evident, la un preţ mizerabil, grecii de la Mytilineos Holding s-au obligat, prin contract, să investească în instalaţii moderne, menite să conducă la reducerea progresivă a emisiilor de pulberi cu conţinut de metale grele – zinc, plumb, cadmiu, precum şi a celor de bioxid de sulf (SO2) până la încadrarea în normele internaţionale. Concret, prin contractul de privatizare, Mytilineos Holding s-a angajat să investească, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 USD, eşalonat pe o perioadă de cinci ani (1999-2003). Nici până în ziua de azi, aceştia nu şi-au respectat angajamentele contractuale şi continuă să polueze zona cu substanţe dintre cele mai nocive. Cu toate acestea, ei au primit an de an autorizaţie de funcţionare de la autorităţile de mediu. Investiţiile pentru fabrica de acid sulfuric (în care urmau să fie colectate şi valorificate noxele, care acum se aruncă în atmosferă – n.r. ) însumau 3 milioane USD, termenul de realizare a obiectivului fiind 31 decembrie 2000.
Pentru ecologizarea haldei de zgură au fost prevăzute două măsuri. Prima constă în ecologizarea actualei halde de depozitare a reziduurilor industriale. Valoarea acestei investiţii se ridică la 964.000 USD, termenul de realizare fiind 31.12.2003. Cea de a doua măsură constă în "realizarea unei noi halde ecologice pe un nou amplasament cu impermeabilizarea amprizei substratului, sistem de drenaj şi colectare pentru ape meteorice ce percolează rampa, staţie de neutralizare şi denocivizare a apelor rezultate şi evacuarea acestora într-un curs de apă de suprafaţă". Valoarea acestei investiţii se ridică la 1,2 milioane USD, iar termenul de realizare era data de 31 decembrie 2003.
TRECEA SULFINA... Aşa cum spuneam, an de an, deşi grecii nu şi-au realizat angajamentele contractuale de investiţii, ei au primit mereu amânări ale termenelor şi prelungiri ale autorizaţiilor de funcţionare. La un moment dat, mai exact în primăvara anului 2007, însuşi ministrul Mediului de la acea vreme, Sulfina Barbu, a descins cu mare tam-tam la Copşa Mică, ameninţând că dacă patronii nu vor realiza investiţiile, va dispune închiderea fabricii. Oamenii locului s-au bucurat că în sfârşit a venit cineva care va lua taurul de coarne şi va da cu grecii de pământ. Ei, aş! Nici pomeneală. Sulfina a plecat în aceeaşi zi la Bucureşti, avea treabă cu asociatul său la o firmă care dădea... acorduri de mediu pentru construcţiile din parcurile Bucureştilor, nimeni altul decât... şeful Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, iar grecii şi-au văzut de treaba (poluarea) lor. În ce ţară trăim?!
ŞI KORODI DOARME-N BOCANCI. Şi actualul ministru al Mediului, "puştiul" de la UDMR (de unde i-or scoate ăştia?!) Attila Korodi, a fost la Copşa Mică, dar a făcut-o şi mai de oaie ca Sulfina. Astfel, în decembrie 2007, Korodi a fost invitat să taie panglica la inaugurarea unei staţii de monitorizare a calităţii aerului (vorba vine "inaugurare", staţia funcţiona demult, dar nimeni nu lua în seamă ce afişează). Ei bine, cu o zi înainte, patronii de la Sometra au început cică "o revizie" şi au oprit producţia cea mai poluantă, pe care nu au pornit-o decât după plecarea ministrului. Evident, acesta a ţinut să remarce că, în ciuda a ceea ce i s-a spus pe la Bucureşti, "aerul în oraş este chiar foarte curat". Asemenea măgării nu se făceau nici pe vremea lui Ceauşescu.
TOATE GUVERNELE AU ÎNCHIS OCHII. Practic, toate guvernele care s-au perindat prin Palatul Victoria în ultimii zece ani au ştiut ce se intâmplă la Copşa Mică, dar au închis ochii cu indiferenţă. De exemplu, în şedinţa Seanatului din 23 iunie 2003, senatorul Aron Belaşcu a făcut o interpelare pe această temă, cerând guvernului să intervină, să aplice legea. Redăm pe scurt această interpelare: "La Copşa Mică, Dumnezeu a lovit pentru cine ştie ce păcat. O plimbare prin oraşul Copşa Mică este o experienţă ce poate fi traumatizantă(...) Peisajul este de coşmar. Un amestec de cenuşiu cu negru, de rău cu foarte rău. Este o certitudine, este de notorietate faptul că în întreaga zonă şi în comunele limitrofe, Axente Sever, Micăsasa, Valea Viilor, Târnava şi chiar mai departe, până în Mediaş, metalele grele, plumbul, cadmiul, nichelul, zincul, mercurul etc., care depăşesc concentraţiile maxime admise de peste 30 ori şi în unele zone chiar de peste 100 de ori, fac ravagii. Mor cai, mor oameni, se nasc copii cu malformaţii. (...) Această SC Sometra, condusă de nişte străini, mai oferă în jur de 400 de locuri de muncă de care oamenii ţin cu dinţii, rezistând cu stoicism la condiţiile inumane de muncă şi suportând batjocura la care sunt supuşi de către patronii greci, şi nu numai sub aspectul salarizării. Halal privatizare! (...) Domnilor guvernanţi, aplecaţi-vă cu toată responsabilitatea asupra acestei tragedii a neamului românesc. E vorba de fibra sa biologică. Vă obligă Constituţia României şi jurământul de credinţă pe care l-aţi depus la învestitură să garantaţi dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică, la ocrotirea sănătăţii poporului". Apelul disperat al senatorului Belaşcu i-a lăsat rece pe guvernanţi. Ca şi numeroasele semnale trase de presă, inclusiv de Jurnalul Naţional. Grecii de la Sometra Copşa Mică şi fac în continuare mendrele, câştigă milioane de dolari şi poluează tot ce mişcă în acea zonă (cândva, una dintre cele mai mănoase zone de pe valea Târnavei Mari).
În Bulgaria se poate! La noi,nu!
Comisia Europeană a decis să iniţieze o nouă procedură de infringement împotriva Bulgariei, din cauză că uzina de tratare a oţelului Kremikovtzi nu respectă standardele de mediu, relata zilele trecute site-ul Novinite.com. Directoratul pentru Mediu al Comisiei Europene a informat Primăria din Sofia în legătură cu iniţierea procedurii de infringement. Noua procedură a fost declanşată ca reacţie la reclamaţiile primarului Boiko Borissov privind nivelul ridicat de poluare al fabricii Kremikovtzi, situată la periferia capitalei. "Dorinţa noastră este ca uzina să respecte standardele privind poluarea. Fie va îndeplini aceste standarde, fie va fi închisă", a avertizat primarul Boiko Borissov. Aşadar, CE a reacţionat la reclamaţia făcută de primarul Sofiei. La noi, primarul din Copşa Mică, dar şi primarii din celelalte localităţi din zonă – Axente Sever, Micasasa, Târnava etc. – victime ale poluării de la Sometra tac şi se sufocă cu noxele otrăvitoare, alături de cetăţenii care i-au ales. Oare de ce? Cine şi cu ce le-a închis gura?
Nu rataţi!
Citiţi în Jurnalul Naţional de mâine despre uşurinţa suspectă cu care comisarul european pentru mediu, Stravos Dimas, le-a acordat grecilor de la Sometra amânarea investiţiilor de mediu până în 2014.
Nu rataţi!
Citiţi în Jurnalul Naţional de mâine despre uşurinţa suspectă cu care comisarul european pentru mediu, Stravos Dimas, le-a acordat grecilor de la Sometra amânarea investiţiilor de mediu până în 2014.
