Gruia Bădescu, arhitectul care îşi doreşte să redeseneze România

A studiat geografia în America, (Middlebury College), designul urban şi ştiinţele sociale în Marea Britanie (London School of Economics), ştiinţe politice în Franţa (Sciences Po, Paris) şi istorie în Germania (Johannes Guttenberg Universitaet, Mainz).

La capătul întregii aventuri, Gruia Bădescu a rămas cu o imensă pasiune pentru urbanism şi forma urbană, o temă care i-a şi inspirit lucrarea de licenţă. Gruia Bădescu s-a oprit, în cele din urmă, la un domeniu pentru care a făcut o mare pasiune: arhitectură şi urbanism. Doctorand la Cambridge, astăzi Gruia ne-a vorbit despre cum ar redesena, la propriu, România.

Medalia de Aur la Olimpiada Internaţională de Geografie, Durban, Africa de Sud, 2002. Summa Cum Laude, Phi Beta Kappa, la Middlebury College. Bursier Jack Kent Cooke, pentru studii postuniversitare între cei 35 nominalizaţi, de peste 500 universităţi americane. Publicaţii în reviste şi jurnale academice internaţionale, capitole în cărţi publicate în Statele Unite, Cehia şi România. Bursă de cercetare National Geographic Society pentru proiectul „Rolul reconstrucţiei arhitecturale şi a designului urban în reconcilierea postconflict din Beirut şi Sarajevo”. Membru al echipei care a lucrat pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Centrului Bucureştiului.

Arhitectura urbană l-a acaparat, în cele din urmă, după acest lung periplu în mediul academic internaţional. La 29 de ani, lui Gruia Bădescu îi este destul de clar ce vrea să facă cu ceea ce ştie: să salveze lumea de urât, de ce este greşit şi prost înţeles de cei din jurul său. Atât cât poate el, singur sau alături de ceilalţi. Mai ales aici, acasă. Totul în viaţa lui înseamnă, într-un fel sau altul, o încercare de a răspunde cumva la trauma urbană a prezentului. Fie că este vorba de Bucureştiul mutilat de intervenţiile din anii ’80, dar şi de astăzi, fie de oraşele distruse de războaie. Tema lucrării sale de licenţă a fost, de altfel, intersecţia dintre politică şi arhitectură în reconstrucţia oraşelor germane după Al Doilea Război Mondial. În acelaşi timp, prin grantul National Geographic Society, Gruia a încercat să afle cum a fost folosită, ca instrument de reconciliere, arhitectura reconstrucţiei, în oraşe precum Sarajevo şi Beirut. Iar munca la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a Bucureştiului nu este altceva decât expresia dorinţei sale de a face ceva pentru oraşul natal – un lucru care îl preocupă de mult timp pe tânărul doctorand la Cambridge.

Citeste intreaga poveste pe incomemagazine.ro