Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 4 august a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea Guvernului nr. 643 prin care numărul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie cu 50. Numărul posturilor a mai fost suplimentat în 2006 şi în 2010. În nota de fundamentare a acestei Hotărâri se arată că trebuie crescut gradul de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, obiectiv asumat de România prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015. Acest obiectiv, se mai arată în document se regăseşte în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, vestitul MCV. Din analizele făcute de Ministerul Justiţiei reiese că organele fiscale nu reuşesc să recupereze decât un procent foarte mic din sumele confiscate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Una dintre cauze o reprezintă dificultatea identificării bunurilor unei persoane condamnate, dacă în timpul procesului penal nu s-au dispus măsuri asiguratorii. În nota de fundamentare se mai arată că în cauzele instrumentate de DNA s-a dispus confiscarea unor sume importante, aproape 110 milioane de euro în 2012. Mai mult, activitatea DNA presupune realizarea unor investigaţii financiare complexe care presupun lucrători specializaţi. De aceea a decis Guvernul că este nevoie de înfiinţarea unei structuri proprii de recuperare a creanţelor, Serviciul de recuperare a creanţelor, în care să lucreze 20 de ofiţeri de poliţie judiciară care vor face investigaţii financiare pentru a identifica bunurile pe care se pot pune măsuri asiguratorii.
Praf în ochi
Restul de 30 de poliţişti din schemă unde sunt? Păi sunt, practic, la propriul serviciu secret al DNA. Prin această Hotărâre de Guvern se mai înfiinţează la DNA Serviciul de filaj unde vor lucra 12 ofiţeri şi Serviciul de investigatori sub acoperire unde 18 ofiţeri se vor da ceea se nu sunt în realitate. Necesitatea apariţiei acestor noi structuri reiese, chipurile, din analizele Direcţiei Naţionale Anticorupţie care arată că “investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin beneficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investigatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate”. Procurorii DNA sunt obligaţi, în lipsa unor poliţişti specializaţi în cadrul instituţiei, să folosească ofiţeri din cadrul altor structuri, ceea ce din punctul de vedere al Guvernului limitează eficienţa investigaţiilor, îngreunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor. “Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie”, se arată în nota de fundamentare a Guvernului. Noile servicii vor avea în dotare tehnică de înregistrare audio-video, echipamente IT şi “aproximativ 20 de autoturisme”. Ofiţerii şi agenţii care vor lucra aici vor fi detaşaţi, fireşte, din Ministerul de Interne. Până la urmă, Guvernul nu a reuşit să explice concret de ce este nevoie de înfiinţarea acestor noi structuri. Un poliţist care divulgă informaţii confidenţiale şi care lucrează acum în structurile MAI nu poate face acelaşi lucru dacă e la DNA?
