Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează cea de-a patra conferinţă a seriei “Historia Viva”, intitulată “Sistemul de fortificare al staţiunii eneolitice de la Pianu de Jos Podei (Alba). Între simbolism şi raţiuni defensive”. Conferinţa va fi susţinută de dr. Cătălin Bem, cercetător ştiinţific în cadrul MNIR, secţia de Arheologie Pre şi Protoistorică, Clasică şi Medievală.
Evenimentul va avea loc joi, 29 mai 2014, cu începere de la ora 11:00, la sediul MNIR, sala Mihai Viteazul.
“Cercetarea arheologică preventivă are o tradiţie de peste 30 de ani în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Începând din anul 1991 şi până în prezent, muzeul a coordonat, prin dr. Paul Damian, cele mai importante programe naţionale de cercetare arheologică preventivă dezvoltate în legătură cu lucrările de construire a autostrăzilor A1, A2 şi A3. În perioada 2011–2012, pe traseul autostrăzii A1, tronsonul Orăştie – Sibiu, lot 1, arheologii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României au identificat şi cercetat 11 situri arheologice. Unul dintre cele mai importante situri — deopotrivă ca problematică ştiinţifică, dar şi prin dimensiunile sale, ocupând peste 12 hectare — este cel situat pe Podei-ul de la Pianu de Jos (jud. Alba).”, ne arată MNIR.
Iată şi descrierea fortificaţiei: “Cel puţin patru linii de apărare barau accesul în aşezarea preistorică şi se sprijineau strategic, în zona de est, pe un şanţ de apărare. Zonele de acces — porţile — aveau, suplimentar, un sistem propriu de fortificare. Implantarea a numeroşi stâlpi — unii, fără îndoială, susţinând împletituri — a creat veritabile labirinturi, accesul spre interiorul zonei fortificate fiind nu numai puţin facil, dar, mai cu seamă, unic direcţionat. Intenţia de realizare a accesului controlat — materializată cândva spre 4400 a. Chr. — şi forţa defensivă a structurilor cercetate fac din sistemul cercetat pe Podei o lucrare de amploare, comparabilă cu cetăţile perioadei clasice. Enorma energie socială cheltuită implică nu numai o organizare excepţională a comunităţii eneolitice, dar pune şi problema existenţei unui pericol suficient de important sau a unor necesităţi simbolice care să fi determinat o atare reacţie.”
Pentru a afla tot ce ştiu arheologii despre “fortificaţia cu labirint” nu rămâne decât să răspundeţi pozitiv invitaţiei MNIR.
