Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
BUCUREŞTI - Tribunalul Bucureşti (TB) a redactat prima motivare a unei sentinţe într-un dosar privind colaborarea cu Securitatea, dată în cazul lui Dan Trancotă, lider al PIN, instanţa apreciind că deşi a dat informaţii, nu a încălcat decât unele drepturi ale celor urmăriţi, care oricum nu existau în comunism.
Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care ceruse instanţei să constate calitatea de colaborator cu fosta Securitate a lui Dan Trancotă.
Potrivit CNSAS, Trancotă a semnat un angajament în 17 iulie 1979 cu Inspectoratul Judeţean de Securitate Mehedinţi. Notele informative semnate de Dan Trancotă, sub preudonimul "Dobrin”, se refereau la profesori, doi medici şi o familie care făcea parte dintr-o sectă religioasă.
"Într-adevăr atitudinea pârâtului de acceptare a colaborării cu o astfel de autoritate, precum şi activităţile desfăşurate de acesta sunt reprobabile şi pot fi considerate în neconcordanţă cu normele de bun simţ şi cele privind dreptul la o viaţă privată şi intimă. Dar se pune întrebarea, retorică bineînţeles, dacă există în aceea perioadă recunoaşterea unui astfel de drept sau unor norme de bun simţ. Răspunsul este de la sine înţeles având în vedere definiţia unui stat dictatorial şi totalitar cum a fost România în perioada 1945-1989”, apreciază judecătorul.
De asemenea, magistratul analizează vinovăţia lui Dan Trancotă din perspectiva situaţiei politico-sociale din aceea perioadă.
"Într-o societate în care se trăieşte permanent cu teama faţă de concetăţean, teamă indusă de autorităţile statului, nu se poate vorbi decât despre bunul plac al dictatorului şi satisfacerea necesităţilor acestuia şi grupului de interese pe care îl sprijinea. într-o astfel de societate, faptul că pârâtul (n.r. - Dan Trancotă) a furnizat informaţii cu privire la un profesor care îşi manifesta admiraţia faţă de istoria poporului german şi a culturii anglo-saxone, cu privire la activitatea profesorului, a doi medici din localitate, cu privire la doctrina religioasă a unei familii nu este de natură a atrage calificarea pârâtului ca şi colaborator al Securităţii”, mai arată judecătorul.
Totodată, magistratul consideră că, pentru ca o persoană să fie calificată colaborator al Securităţii, nu este suficientă semnarea unui angajament, ci este nevoie ca informaţiile furnizate să fi dus la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Magistratul mai apreciază informaţiile furnizate de Trancotă că nu au avut un caracter defăimător, nici nu au fost tendenţioase şi nici nu a pus în pericol viaţa, sănătatea celor despre care a dat informaţii, având un caracter general.
Judecătorul critică legislaţia privind condamnarea regimului comunist, apreciind că mijlocul prin care se face publică calitatea de colaborator al Securităţii nu este clar.
"Rămâne neînţeles aspectul referitor la consemnarea publică a abuzurilor, întrucât, potrivit normelor de procedură civilă, accesul opiniei publice la un dosar aflat pe rolul unei instanţe este interzis, de dosar putând lua la cunoştiinţă părţile implicate şi în unele cazuri mass-media”, precizează judecătorul.
În final, magistratul sublinează faptul că, în opinia sa, mijloacele prin care se fac cunoscute public abuzurile din regimul comunist "lasă de dorit”.
Hotărârea Tribunalului în cazul Trancotă este prima care a fost motivată şi care a fost făcută publică.
În 30 iunie, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut Tribunalului Bucureşti să constate că Trancotă ar fi dat note informative fostei Securităţi.
Dan Trancotă ar fi fost recrutat ca informator în anul 1979, pe cand era profesor la un liceu din Vânju Mare, pentru "supravegherea informativă în rândul cadrelor didactice şi a altor intelectuali de pe raza oraşului, pentru a cunoaşte, la timp, orice faptă ce ar putea aduce atingere Securităţii statului”.
Potrivit CNSAS, Dan Trancotă ar fi dat informaţii despre un profesor de istorie, despre o familie din comuna Greci, dar şi despre viaţa privată a unor profesori şi medici repartizaţi în localitate şi despre "aspecte de competenţa organelor de miliţie”.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii s-a sesizat din oficiu pentru verificarea lui Dan Trancotă, atunci când acesta şi-a depus candidatura din partea PIN, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi.
Dan Trancotă a fost prefect de Mehedinţi între 2000 şi 2004, din partea PSD, în prezent fiind liderul PIN Mehedinţi.
(MEDIAFAX)
