Întrebări – Mirări – Enervări

Ne enervează patronii nesimţiţi de restaurante de pe litoral care vînd mîncare stricată, iar dacă vrei să-i reclami, te dau şi în şuturi afară, ca mari şmecheri de provincie ce se află, pentru că-şi permit să-şi cumpere prietenia cu cei care vin să-i controleze.

• Ne enervează patronii nesimţiţi de restaurante de pe litoral care vînd mîncare stricată, iar dacă vrei să-i reclami, te dau şi în şuturi afară, ca mari şmecheri de provincie ce se află, pentru că-şi permit să-şi cumpere prietenia cu cei care vin să-i controleze.
• Ne întrebăm cînd vom avea la dispoziţie mai multe trenuri spre mare în plin sezon, ca să nu ne mai călcăm în picioare în căutarea unui loc pe jos la trenul de noapte, care ne transportă ca la Auschwitz . Oare chiar nu se poate face un efort pentru călătorii plătitori de bilete scumpe pe calea ferată, în afară de cele două vagoane adăugate la acceleratul de 1:55?
• Ne enervează maneliştii care-au scufundat litoralul într-o continuă jelanie amestecată cu burţi maronii-transpirate, lanţuri mîrlăneşti de cîine, confecţionate din metale nobile, maşini de fiţe care ne ridică tot praful în cap şi sute de piţipoance viu colorate, mişcîndu-se din buric prin decor. Ne întrebăm de ce trebuie să fim kitsch şi reprezentaţi de kitsch, la noi acasă şi pretutindeni în lume, întotdeauna în detrimentul nostru şi pe banii noştri?