Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
AFACEREA "ŞTRANDUL TINERETULUI", ÎN BURICUL CAPITALEI
Baza Sportivă Tineretului a fost închiriată pentru 1 euro/mp. Noul chiriaş, Puiu Popoviciu, a primit cadou un contract avantajos în baza căruia va construi cea mai înaltă clădire din Bucureşti. În 2005, proiectul construcţiei de numai 10 etaje a fost aprobat pe şest de consilierii generali. În 2008, pretenţiile lui Popoviciu au crescut cu încă 19 etaje. Noul plan s-a rătăcit pe la Primăria Capitalei.
AFACEREA "TINERETULUI" ● 12.000 mp de pe Kiseleff închiriaţi la preţul unui teren arabil din Ghimpaţi
Proiectul misteriosului bloc gigant de 29 de etaje de pe Baza Sportivă Tineretului, care va fi construit de omul de afaceri Puiu Popoviciu, este ţinut la secret. Urma lui s-a pierdut din 2005, când a fost introdus pe şest şi aprobat de consilierii generali. Atunci clădirea avea doar 10 etaje. La trei ani după, investitorul a mai adăugat alte 19 etaje, iar noul proiect s-a rătăcit prin Primăria Capitalei. Terenul pe care se va ridica blocul-turn a fost închiriat de la stat cu un euro pe metru pătrat.
O clădire de 29 de etaje se pregăteşte să sufoce terenul Bazei Sportive Tineretului şi să intre în Cartea Recordurilor la capitolul şmecherii. Blocul-turn din zona Kiseleff ar fi cel mai înalt din ţară, iar pentru un asemenea proiect autorităţile ar fi trebuit să ceară şi părearea bucureştenilor, aşa cum Traian Băsescu, pe vremea când era primar general, a dezbătut public Pasajul Basarab. Istoria Ştrandului Tineretului este întortocheată şi cu multe lacune, construcţiile mamut fiind de mult plănuite de "băieţii deştepţi" şi ascunse în spatele unor probleme aproape inexistente. Ca să îţi iasă o asemenea lovitură imobiliară trebuie să ai tact, răbdare şi să ştii cum se vând iluziile.
PREMEDITAREA. Povestea a început să ia contur în 1999, când un banal control al Direcţiei de Sănătate Publică a scos la iveală unele nereguli privind igiena şi rezistenţa clădirilor de pe Baza Sportivă Tineretului. Directorul de atunci, Bogdan Gheorghe, actualul secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS), a intrat în "panică", după cum a încercat să se justifice, şi pe motiv că nu avea bani să renoveze şi să respecte indicaţiile preţioase ale inspectorilor sanitari a hotărât să închirieze o parte din baza sportivă. Zis şi făcut.
CHIRIAŞ DE LUX. În anul 2000 a găsit un investitor cu viziune, pe Puiu Popoviciu, şi i-a închiriat pe o perioadă de 49 de ani un teren care se întinde pe o suprafaţă de 11.986 mp cu doar un euro pe metru pătrat. Să nu uităm că vorbim despre o zonă centrală a Bucureştiului, situată pe Bulevardul Kiseleff. Cum a fost posibilă închirierea la un preţ de cel puţin zece ori sub medie? O altă întrebare fără răspuns este cum i s-a permis noului chiriaş să construiască pe un teren protejat de Legea Sportului. Domnul Gheorghe n-a ştiut să răspundă clar. O anchetă a DNA se află însă în plină derulare.
"Vorbim de anul 2000, aveam nevoie de un chiriaş pentru a salva Ştrandul Tineretului. Nu aveam bani nici pentru plata apei curente. Contractul este avantajos. În şapte ani am primit 1.200.000 de euro. Noi, ca instituţie, din 1990 n-am primit nici un leu, iar baza sportivă trebuia întreţinută. Eu n-am dat decât o porţiune pe care se găseau la un moment dat patru terenuri de tenis lăsate în paragină, adică la stadiul de pământ. Acolo se mai găseşte şi o centrală termică ce va fi mutată. Mai mult, investitorul s-a oferit să construiască terenurile de tenis în altă parte", a spus Bogdan Gheorghe. Întrebat cum a putut să închirieze un teren pe care un particular, evident, nu unul oarecare, să poată construi cea mai mare clădire din Capitală, domnul Gheorghe, cu zâmbetul pe buze, ne-a spus că pe el nu l-a interesat ce va face investitorul respectiv pe terenul cu pricina. Important este că i-au venit bani lunar din acel contract. Nici aşa argumentele lui nu stau în picioare, pentru că, dacă voia cu orice preţ că obţină bani frumoşi din această afacere, nu închiria metrul pătrat cu un euro într-una dintre cele mai bune zone din Bucureşti.
PE APA SÂMBETEI. Trecând şi peste acest lucru, secretarul ANS a recunoscut că "indicaţiile" acelui control al Direcţiei Sanitare care l-au "bulversat" n-au fost nici până în ziua de azi respectate. Cu alte cuvinte, nu s-a făcut nimic în baza sportivă, clădirile sunt la fel de dărăpănate, iar igiena a rămas în continuare o problemă nerezolvată.
"Sunt la fel ca în 2000. Cu banii obţinuţi din chiria terenului abia am putut să plătesc utilităţile", a încercat să se justifice Bogdan Gheorghe, semnatarul contractului de închiriere cu Kiseleff Business Plaza. Cu alte cuvinte, acel control care l-a speriat atât de tare pe actualul secretar general al ANS, fostul director al Bazei Tineretului, n-a produs decât un efect, probabil dorit încă de la început, şi anume înstrăinarea cu orice preţ a 12.000 de metri pătraţi de teren.
Întrebat de ce nu a căutat totuşi un investitor tot din domeniul sportului, pentru a păstra destinaţia terenului, Bogdan Gheorghe a răspuns că "activitatea sportivă în România nu este profitabilă, iar el nu avea cum să ştie în 2000 cum vor creşte preţurile pe piaţa imobiliară". Prin stabilirea unor clauze contractuale foarte stricte între proprietar şi chiriaş, situaţia nu ar fi scăpat însă de sub control şi nu s-ar fi ajuns la distrugerea unei baze sportive.
PE ŞEST. Ajutorul autorităţilor pentru acest proiect, în spatele căruia se află omul de afaceri Puiu Popoviciu, nu s-a oprit aici. După ce a pus mâna pe baza sportivă, investitorul a apelat la bunăvoinţa consilierilor generali ai Capitalei. Aceştia i-au aprobat în 29.09.2005 un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) într-un mod tipic românesc. Fără a avea aprobarea arhitectului-şef al Bucureştiului, Adrian Bold, PUZ-ul cu pricina a fost introdus pur şi simplu într-o şedinţă a Consiliului General şi aprobat, fără prea multe comentarii. Pe site-ul Primăriei Capitalei poate fi găsit în forma aprobată la acea dată: locuinţe şi birouri P+10, pe Strada Premio Nebiola, documentaţia aparţinând pare-se Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu". O dată ce consilierii au parafat planul, beneficiarul şi-a permis să adauge încă 19 etaje. Momentan PUZ-ul se găseşte în "dizgraţie". Problema este că acesta ascunde o clădire mamut de 29 de etaje şi este, în acest moment, cea mai înaltă clădire a Bucureştiului. Beneficiarul a revenit cu acest nou certificat de urbanism în vederea obţinerii avizului de construcţie. De această dată, pretenţiile sunt ceva mai rafinate. Pe terenul generos, de 12.000 de metri pătraţi, se vor ridica două clădiri. Un P+7 şi un P+29. Certificatul de urbanism a fost depus la 24.04.2007. Urmează ca actualul PUZ să treacă din nou peste îngăduitoarea comisie a Municipiului Bucureşti şi să mai schimbăm puţin oxigen pe coloşi de beton.
Proiectul misteriosului bloc gigant de 29 de etaje de pe Baza Sportivă Tineretului, care va fi construit de omul de afaceri Puiu Popoviciu, este ţinut la secret. Urma lui s-a pierdut din 2005, când a fost introdus pe şest şi aprobat de consilierii generali. Atunci clădirea avea doar 10 etaje. La trei ani după, investitorul a mai adăugat alte 19 etaje, iar noul proiect s-a rătăcit prin Primăria Capitalei. Terenul pe care se va ridica blocul-turn a fost închiriat de la stat cu un euro pe metru pătrat.
O clădire de 29 de etaje se pregăteşte să sufoce terenul Bazei Sportive Tineretului şi să intre în Cartea Recordurilor la capitolul şmecherii. Blocul-turn din zona Kiseleff ar fi cel mai înalt din ţară, iar pentru un asemenea proiect autorităţile ar fi trebuit să ceară şi părearea bucureştenilor, aşa cum Traian Băsescu, pe vremea când era primar general, a dezbătut public Pasajul Basarab. Istoria Ştrandului Tineretului este întortocheată şi cu multe lacune, construcţiile mamut fiind de mult plănuite de "băieţii deştepţi" şi ascunse în spatele unor probleme aproape inexistente. Ca să îţi iasă o asemenea lovitură imobiliară trebuie să ai tact, răbdare şi să ştii cum se vând iluziile.
PREMEDITAREA. Povestea a început să ia contur în 1999, când un banal control al Direcţiei de Sănătate Publică a scos la iveală unele nereguli privind igiena şi rezistenţa clădirilor de pe Baza Sportivă Tineretului. Directorul de atunci, Bogdan Gheorghe, actualul secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS), a intrat în "panică", după cum a încercat să se justifice, şi pe motiv că nu avea bani să renoveze şi să respecte indicaţiile preţioase ale inspectorilor sanitari a hotărât să închirieze o parte din baza sportivă. Zis şi făcut.
CHIRIAŞ DE LUX. În anul 2000 a găsit un investitor cu viziune, pe Puiu Popoviciu, şi i-a închiriat pe o perioadă de 49 de ani un teren care se întinde pe o suprafaţă de 11.986 mp cu doar un euro pe metru pătrat. Să nu uităm că vorbim despre o zonă centrală a Bucureştiului, situată pe Bulevardul Kiseleff. Cum a fost posibilă închirierea la un preţ de cel puţin zece ori sub medie? O altă întrebare fără răspuns este cum i s-a permis noului chiriaş să construiască pe un teren protejat de Legea Sportului. Domnul Gheorghe n-a ştiut să răspundă clar. O anchetă a DNA se află însă în plină derulare.
"Vorbim de anul 2000, aveam nevoie de un chiriaş pentru a salva Ştrandul Tineretului. Nu aveam bani nici pentru plata apei curente. Contractul este avantajos. În şapte ani am primit 1.200.000 de euro. Noi, ca instituţie, din 1990 n-am primit nici un leu, iar baza sportivă trebuia întreţinută. Eu n-am dat decât o porţiune pe care se găseau la un moment dat patru terenuri de tenis lăsate în paragină, adică la stadiul de pământ. Acolo se mai găseşte şi o centrală termică ce va fi mutată. Mai mult, investitorul s-a oferit să construiască terenurile de tenis în altă parte", a spus Bogdan Gheorghe. Întrebat cum a putut să închirieze un teren pe care un particular, evident, nu unul oarecare, să poată construi cea mai mare clădire din Capitală, domnul Gheorghe, cu zâmbetul pe buze, ne-a spus că pe el nu l-a interesat ce va face investitorul respectiv pe terenul cu pricina. Important este că i-au venit bani lunar din acel contract. Nici aşa argumentele lui nu stau în picioare, pentru că, dacă voia cu orice preţ că obţină bani frumoşi din această afacere, nu închiria metrul pătrat cu un euro într-una dintre cele mai bune zone din Bucureşti.
PE APA SÂMBETEI. Trecând şi peste acest lucru, secretarul ANS a recunoscut că "indicaţiile" acelui control al Direcţiei Sanitare care l-au "bulversat" n-au fost nici până în ziua de azi respectate. Cu alte cuvinte, nu s-a făcut nimic în baza sportivă, clădirile sunt la fel de dărăpănate, iar igiena a rămas în continuare o problemă nerezolvată.
"Sunt la fel ca în 2000. Cu banii obţinuţi din chiria terenului abia am putut să plătesc utilităţile", a încercat să se justifice Bogdan Gheorghe, semnatarul contractului de închiriere cu Kiseleff Business Plaza. Cu alte cuvinte, acel control care l-a speriat atât de tare pe actualul secretar general al ANS, fostul director al Bazei Tineretului, n-a produs decât un efect, probabil dorit încă de la început, şi anume înstrăinarea cu orice preţ a 12.000 de metri pătraţi de teren.
Întrebat de ce nu a căutat totuşi un investitor tot din domeniul sportului, pentru a păstra destinaţia terenului, Bogdan Gheorghe a răspuns că "activitatea sportivă în România nu este profitabilă, iar el nu avea cum să ştie în 2000 cum vor creşte preţurile pe piaţa imobiliară". Prin stabilirea unor clauze contractuale foarte stricte între proprietar şi chiriaş, situaţia nu ar fi scăpat însă de sub control şi nu s-ar fi ajuns la distrugerea unei baze sportive.
PE ŞEST. Ajutorul autorităţilor pentru acest proiect, în spatele căruia se află omul de afaceri Puiu Popoviciu, nu s-a oprit aici. După ce a pus mâna pe baza sportivă, investitorul a apelat la bunăvoinţa consilierilor generali ai Capitalei. Aceştia i-au aprobat în 29.09.2005 un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) într-un mod tipic românesc. Fără a avea aprobarea arhitectului-şef al Bucureştiului, Adrian Bold, PUZ-ul cu pricina a fost introdus pur şi simplu într-o şedinţă a Consiliului General şi aprobat, fără prea multe comentarii. Pe site-ul Primăriei Capitalei poate fi găsit în forma aprobată la acea dată: locuinţe şi birouri P+10, pe Strada Premio Nebiola, documentaţia aparţinând pare-se Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu". O dată ce consilierii au parafat planul, beneficiarul şi-a permis să adauge încă 19 etaje. Momentan PUZ-ul se găseşte în "dizgraţie". Problema este că acesta ascunde o clădire mamut de 29 de etaje şi este, în acest moment, cea mai înaltă clădire a Bucureştiului. Beneficiarul a revenit cu acest nou certificat de urbanism în vederea obţinerii avizului de construcţie. De această dată, pretenţiile sunt ceva mai rafinate. Pe terenul generos, de 12.000 de metri pătraţi, se vor ridica două clădiri. Un P+7 şi un P+29. Certificatul de urbanism a fost depus la 24.04.2007. Urmează ca actualul PUZ să treacă din nou peste îngăduitoarea comisie a Municipiului Bucureşti şi să mai schimbăm puţin oxigen pe coloşi de beton.Contracte cu probleme în vizorul DNA
Baza Sportivă Tineretului se găseşte între nordul Capitalei şi Piaţa Victoriei şi deţine 99.960 de metri pătraţi de teren îmbietor. Aceasta se află în administrarea privată a Complexului Sportiv Lia Manoliu (CSLM). Prin HG 377 din 13.05.1999 terenul a fost trecut din domeniul public al statului în cel privat şi în directa administrare a Complexului. Prin această modalitate, complexul a primit în administrare atât terenul, cât şi construcţiile aferente. De-a lungul timpului, CSLM a încheiat mai multe contracte de concesionare sau închiriere pe terenul bazei sportive. Acestea fac momentan obiectul unei anchete DNA. Primul contract de concesionare a Bazei Tineretului a fost semnat în 1992, cu Clubul privat Macmonis. Al doilea contract, care face obiectul unui proces, este cel semnat cu SC Tineretului SA. În 2003, CSLM a concesionat pentru 49 de ani terenul de 64.000 de metri pătraţi împreună cu mijloacele fixe ale firmei de mai sus. Al treilea contract a fost semnat în 23.10.2000. De această dată, CSLM a închiriat pentru 45 de ani o parte din terenul Ştrandului Tineretului şi activele existente ale societăţii SC TriGranit România, actuala Kiseleff Business Plaza, controlată prin off-shor-uri cipriote de Puiu Popoviciu.
Nu rataţi!
Citiţi mâine culisele unei afaceri din care Puiu Popoviciu a intrat chiriaş şi a ieşit proprietar.
Nu rataţi!
Citiţi mâine culisele unei afaceri din care Puiu Popoviciu a intrat chiriaş şi a ieşit proprietar.
