Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Universităţi care nu respectă legea, instituţii de învăţământ superior care nu au o orientare clară şi care nu reuşesc să se remarce în topurile europene şi internaţionale şi 15.000 de diplome false scoase la vânzare de două universităţi închise din 2002.
Imaginea actualului sistem de învăţământ superior, zugrăvită ieri de doi miniştri ai Educaţiei - actualul, Ecaterina Andronescu, şi fostul, Mihail Hărdău -, contrastează cu viitorul care răsare din proiectele strategice lansate ieri la Palatul Parlamentului.
Registrul matricol unic, unul dintre proiectele strategice pentru învăţământul superior românesc, care ar urma să creeze un sistem integrat unic la nivel naţional, adică o evidenţă a studenţilor şi a profesorilor din sistem, ar fi putut împiedica existenţa falşilor "licenţiaţi" în ţara noastră.
Aceasta este opinia ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pentru care proiectele lansate ieri reprezintă "o speranţă". "Dacă aveam registrul unic puteam contracara această situaţie, dar aşa nu avem argumente", a declarat ministrul Educaţiei, făcând referire la cele 15.000 de diplome false eliberate de o grupare din care fac parte şi doi profesori universitari.
UNIVERSITĂŢI NECALITATIVE
Andronescu recunoaşte însă că în acest moment nu poate să anuleze diplomele false puse în circulaţie de două universităţi aflate în lichidare din anul 2002 şi închise în 2005. De asemenea, ministrul s-a arătat chiar în imposibilitatea de a intra în două universităţi particulare acreditate - "Petre Andrei" de la Iaşi şi "Spiru Haret" din Bucureşti -, deşi acestea fac parte din sistemul naţional de învăţământ superior.
Drept urmare, ministrului Educaţiei nu i-a rămas decât să se plângă în faţa unei săli pline de rectori şi de persoane cu funcţii de conducere în învăţământul superior că "universităţile de multe ori aleargă numai după bani". "Şi în ceea ce priveşte calitatea ne plasăm între două extreme: avem excelenţă în unele universităţi, iar în altele nu avem nici măcar condiţii minimale pentru a crea impresia că acolo are loc un proces de învăţământ", a completat Andronescu.
Şi fostul ministru al Educaţiei, actualul preşedinte al Comisiei de Învăţământ din Senat, Mihai Hărdău, a susţinut că "învăţământul la noi reprezintă o oglindă fidelă a societăţii româneşti". "Pentru ca învăţământul superior românesc să ajungă la nivelul statelor dezvoltate din UE, trebuie să corectăm anumite neajunsuri. Spre exemplu, în prezent, în spaţiul universitar românesc, avem o mare diversificare a instituţiilor de învăţământ, în general, şi a universităţilor, în special, diversificare favorizată şi de anumite lacune legislative", a mai spus Hărdău.
El s-a referit la cele circa 100 de universităţi de stat şi particulare acreditate din România, care, după cum a adăugat, produc un număr impresionant de absolvenţi de Drept, dar nu numai. Numărul mare de instituţii de învăţământ superior a fost remarcat şi de preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, care a atras atenţia asupra faptului că "toate au aceleaşi ambiţii", dar fără să aibă o viziune sau o misiune clară. Haiduc a mai spus că în ţara noastră există doctorate îndoielnice şi universităţi care nu ajung în nici un top internaţional.
Astfel, proiectele lansate ieri, şi anume Calitate şi Leadership pentru Învăţământul Superior Românesc, Doctoratul în Şcoli de Excelenţă, Studii Doctorale în România, Îmbunătăţirea Managementului Universitar şi Registrul Matricol Unic, ar putea să fie implementate într-un viitor din ce în ce mai îndepărtat.
