Judecătorii CCR nu vor să mai fie atraşi în conflicte politice.

In ciuda obiectiilor pe care Curtea Constitutionala le-a avut cu privire la cinci articole din proiectul de modificare a Constitutiei, propus de presedintele Traian Basescu, seful statului va trimite la Parlament proiectul integral, dar este dispus la 'compromis' cu Opozitia. 'Coalitia nu are numarul de voturi cu care sa treaca in Parlament revizuirea Constitutiei si, atunci, este clar ca acest lucru nu este posibil, decat daca, intr-un fel sau altul, reusesc sa conving si parte din opozitie, daca nu toata opozitia, sa gasim niste puncte comune, de compromis', a spus seful statului, intr-un interviu pentru Radio Romania Actualitati. Presedintele Traian Basescu a argumentat faptul ca trimite proiectul integral la Parlament prin faptul ca alesii vor avea libertatea de a-l mo­difica.

Magistratii Curtii Constitutionale au publicat ieri si motivarea deciziei de neconstitutionalitate in privinta articolelor pe care le-a respins. In privinta propunerii de eliminare a formularii 'Caracterul licit al dobandirii (averii – n.r.) se prezuma', judecatorii CCR au aratat ca reglementarea prezumtiei nu impiedica cercetarea caracterului ilicit al dobandirii averii, sarcina probei revenind insa celui care invoca. 'Curtea constata ca eliminarea tezei a doua a art.44 alin. (8) din Constitutie, potrivit careia «Caracterul licit al dobandirii se prezuma» este neconstitutionala, deoarece are ca efect suprimarea unei garantii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art. 152 alin. (2) din Constitutie', se arata in motivare.

Un alt articol declarat ne­constitutional se refera la imunitatea parlamentarilor, proiectul pre­zidential eliminand dreptul Parlamentului de a se pronunta in privinta arestarii, urmaririi sau trimiterii in judecata penala a unui membru al Parlamentului. Curtea Consti­tu­tio­nala arata insa ca reglementare constitutionala a imunitatii parlamentare este justificata de necesitatea protectiei mandatului parlamentar, ca garantie a infaptuirii prerogativelor constitutionale si, totodata, o conditie a functionarii statului de drept. De asemenea, Curtea arata, referitor la un alt articol, ca cerand urmarirea penala a unor membri ai Guvernului sau refuzand sa dea curs unei sesizari in acest sens, Ca­mera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei isi asuma ras­pun­derea politica pentru temeinicia deciziei lor.

In privinta propunerii privind Parlamentul unicameral, magistratii arata ca, in mod traditional, Parlamentul Romaniei a avut o structura bicamerala, care minimizeaza riscul dominatiei majoritatii, favorizand dialogul intre majoritatile din cele doua Camere, precum si intre grupurile parlamentare. De asemenea, propunerea prin care actele administrative care privesc politicile fiscale si bugetare ale Guvernului sunt exceptate de la controlul judecatoresc ar putea duce la discriminari, sustine CCR. In plus, ma­gistratii Curtii arata ca numirea in CSM a celor sase reprezentanti ai societatii civile de catre Parlament, respectiv seful statului, constituie o interferenta a celorlalte puteri constitutionale in activitatea autoritatii judecatoresti, punand sub semnul intrebarii rolul Consiliului de garant a independentei justitiei.
Magistratii Curtii fac si ei cateva propu­neri de modificare a Constitutiei, printre care una care ii protejeaza de conflictele de natura politica. CCR recomanda abrogarea unei prevederi conform careia Curtea 'indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii'. 'Pentru a se evita antrenarea Curtii in solutionarea unor conflicte care au ca sursa dispute politice sau alta sorginte decat cea juridica, Curtea considera ca se impune modificarea textului constitutional in sensul circumscrierii atributiei Curtii numai cu privire la solutionarea conflictelor de autoritate, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competenta', se arata in motivarea deciziei CCR.