Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional vă prezintă în exclusivitate pentru România mesajul unui grup de 42 de laureaţi ai premiului Nobel adresat şefilor statelor şi premierilor din ţările Uniunii Europene care vor participa la Summitul European care va avea loc în perioada 22-23 noiembrie. Cu ocazia acestui summit se va discuta bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020.
Oamenii de ştiinţă avertizează insituţiile de vârf ale UE asupra tendinţei contraproductive de a diminua alocaţiile pentru ştiinţă şi cercetare, pentru inovaţie în viitorul buget. Acest apel este publicat de The Financial Times, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, El País, Il Corriere della Sera şi în România de Jurnalul Naţional. Semnatarii apelului au ales aceste publicaţii după o evaluare privind poziţia acestora faţă de evoluţiile din lumea contemporană, a impactului asupra publicului, a mesajelor transmise de respectivele ziare.
Jurnalul Naţional primeşte aşadar încă o confirmare pozitivă a politicii editoriale, a audienţei menţinute mult timp în poziţia de lider de opinei şi informaţie în presa românească.
Scrisoare deschisă adresată Şefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene,Preşedinţilor instituţiilor Uniunii Europene:
“Se spune adesea că fiecare criză reprezintă şi o oportunitate. Criza actuală ne obligă să facem alegeri şi una dintre aceste alegeri priveşte ştiinţa şi modul în care aceasta este sprijinită. În anul 2000, dumneavoastră şi predecesorii dumneavoastră v-aţi stabilit obiectivul de a deveni "cea mai dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume până în 2010". Intenţia a fost ambiţioasă şi nobilă, dar obiectivul nu a fost încă atins.
Ştiinţa ne poate ajuta să găsim răspunsuri la multe dintre cele mai presante probleme cu care ne confruntăm în acest moment: noi modalităţi de a valorifica energia, produse şi forme de producţie cu totul noi, modalităţi mai bune pentru a înţelege cum funcţionează societăţile şi cum le putem organiza mai bine. Suntem doar la începutul unei înţelegeri noi, revoluţionare a modului în care funcţionează corpul uman, cu consecinţe incalculabile pentru sănătate şi longevitate.
În multe domenii Europa se află în prima linie a ştiinţei. Transformarea acestor cunoştinţe în produse, servicii şi industrii noi, inovatoare este singura modalitate de a oferi Europei un avantaj competitiv în lumea de azi aflată în schimbare rapidă şi de a asigura Europei prosperitate pe termen lung.
Ştiinţa nu are frontiere. Competiţia globală pentru talentele remarcabile este extrem de acerbă. Europa nu îşi poate permite să îi piardă pe cei mai buni cercetători şi profesori ai săi, şi ar câştiga foarte mult prin atragerea altor talente din străinătate. Reducerea fondurilor disponibile pentru cercetarea de excelenţă înseamnă un număr mai mic de cercetători instruiţi. în cazul reducerii severe a bugetului UE pentru cercetare şi inovare suntem în pericol de a pierde o întreagă generaţie de oameni de ştiinţă talentaţi tocmai atunci când Europa are nevoie cel mai mult de aceştia.
În acest sens, Consiliul European pentru Cercetare a obţinut recunoaşterea la nivel mondial într-un timp foarte scurt. Consiliul European pentru Cercetare finanţează cei mai buni cercetători oriunde în Europa, indiferent de mediul de cercetare naţional: cercetători de nivel excelent, proiecte de nivel excelent. Astfel el completează valoric finanţarea naţională a cercetării fundamentale.
Finanţarea cercetării la nivelul UE este un catalizator pentru o mai bună folosire a resurselor şi pentru utilizarea mai eficientă şi mai eficace a bugetelor naţionale. Aceste resurse ale UE sunt extrem de preţioase. Ele s-au dovedit capabile să asigure beneficii esenţiale pentru ştiinţa europeană, avantaje sporite pentru societate şi competitivitate internaţională în creştere.
Este esenţial să susţinem şi, chiar mai important, să inspirăm la nivel pan-european potenţialul de cercetare şi inovare extraordinar de bogat, care există peste tot în Europa. Suntem convinşi că tânăra generaţie de cercetători îşi va face, de asemenea, auzită vocea - şi dumneavoastră trebuie să ascultaţi ce are aceasta de spus.
Întrebarea noastră pentru dumneavoastră, şefi de stat sau de guvern şi preşedinţi ai instituţiilor europene, cu ocazia întâlnirii de la Bruxelles din 22-23 noiembrie pentru a discuta bugetul UE pentru perioada 2014-2020, este una simplă: ce rol va avea ştiinţa pentru viitorul Europei după ce viitorul buget al Europei va fi anunţat?”
Semnată de Laureaţii Premiilor Nobel şi de Laureaţii Medaliilor Fields
Premiul Nobel
Sidney Altman, (Chimie 1989)
Werner Arber, (Medicină 1978)
Robert J. Aumann, (Economie 2005)
Francoise Barré-Sinoussi, (Medicină 2008)
Günter Blobel, (Medicină 1999)
Mario Capecchi, (Medicină 2007)
Aaron Ciechanover, (Chimie 2004)
Claude Cohen-Tannoudji, (Fizică 1997)
Johann Deisenhofer, (Chimie 1988)
Richard R. Ernst, (Chimie 1991)
Gerhart Ertl, (Chimie 2007)
Sir Martin Evans, (Medicină 2007)
Albert Fert, (Fizică 2007)
Andre Geim, (Fizică 2010)
Serge Haroche, (Fizică 2012)
Avram Hershko, (Chimie 2004)
Jules A. Hoffmann, (Medicină 2011)
Roald Hoffmann, (Chimie 1981)
Robert Huber, (Chimie 1988)
Sir Tim Hunt, (Medicină 2001)
Eric R. Kandel, (Medicină 2000)
Klaus von Klitzing, (Fizică 1985)
Sir Harold Kroto, (Chimie 1996)
Finn Kydland, (Economie 2004)
Jean-Marie Lehn, (Chimie 1987)
Eric S. Maskin, (Economie 2007)
Dale T. Mortensen, (Economie 2010)
Erwin Neher, (Medicină 1991)
Konstantin Novoselov, (Fizică 2010)
Sir Paul Nurse, (Medicină 2001)
Christiane Nüsslein-Volhard, (Medicină 1995)
Venkatraman Ramakrishnan, (Chimie 2009)
Sir Richard J. Roberts, (Medicină 1993)
Heinrich Rohrer, (Fizică 1986)
Bert Sakmann, (Medicină 1991)
Bengt I. Samuelsson, (Medicină 1982)
John E. Sulston, (Medicină 2002)
Jack W. Szostak, (Medicină 2009)
John E. Walker, (Chimie 1997)
Ada E. Yonath, (Chimie 2009)
Rolf Zinkernagel, (Medicină 1996)
Harald zur Hausen, (Medicină 2008)
Medalii Fields: 5
Pierre Deligne, 1978
Timothy Gowers, 1988
Maxim Kontsevich, 1998
Stanislav Smirnov, 2010
Cedric Villani, 2010
