Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România ar putea să nu mai fie o țară a asitaților social care primesc bani de la stat prin sfidarea legii. Dincolo de cazurile sociale grave, pentru care statul acordă ajutoare de subzistență, în România au fost descoperite mii de falsuri făcute de medici sau primari care au permis mărirea artificială a listelor beneficiarilor, deși s-a dovedit ulterior frauda. Prin noua lege adoptată de guvern, nu vor mai putea beneficia de niciun fel de ajutor de la stat cei care vor refuza să muncească, dacă agențiile pentru ocuparea forței de muncă le va oferi joburi, iar beneficiarii le vor refuza.
Guvernul Romaniei a adopat un proiect de lege care reglementează modul de distribuire a ajutoarelor sociale în viitor. Astfel, vechea lege care permitea, practic, primarilor să decidă dacă își păstrează asistații social sau îi trimite la muncă, este acum modificată în așa fel încât să mai primească bani de la stat exclusiv acei oameni care chiar au probleme grave de sănătate, care au copii în îngrijire sau chiar nu-și găsesc loc de muncă. Asistaților social li se va cere să demonstreze că îndeplinesc anumite condiții. Practic, acestora li se vor da mai mulți bani, dar vor pierde ajutorul dacă li se va găsi un loc de muncă pe care-l vor refuza. Astfel se va elimina și munca la negru, dublată de ajutoarele de la stat, pentru că în acest fel, cei care acum beneficiază ilegal de ajutorul social fie vor munci cu acte în regulă, fie nu vor mai primi ajutoare.
Nu vor putea refuza joburile
Noul act normativ modifică vechea lege, astfel încât elimină munca în folosul comunității prin obligativitatea căutării unui loc de muncă. Astfel, fiecare beneficiar trebuie să fie înscris la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM). Dacă agenția le oferă un loc de muncă, iar beneficiarul refuză în mod nejustificat, atunci va pierde ajutorul bănesc de la stat. Sunt exceptate persoanele care au în îngrijire unul sau mai mulți copii de până la 7 ani sau a unui singur copil de până la 18 ani, dar cu handicap grav sau accentuat, precum și cei care îngrijesc una sau mai multe persoane cu dizabilități grave. Între excepții se încadrează și cei care urmează o formă de învățământ sau participă la programe de pregătire profesională sau care sunt încadrați în muncă. „Și acum există prevederi asemănătoare, prin care beneficiarilor li se pot retrage ajutoarele de către primărie, doar că nu se aplică, pentru că dosarele acestea se elaborează și se plătesc pe un circuit scurt, pe relația cu primarul. Sunt, însă, și primari bine intenționați, cum este cel din Caransebeș, care a externalizat aceste servicii către un operator de servicii. BNS s-a ocupat de servicii integrate, adică de consiliere, orientare profesională, cursuri de calificare și recalificare, găsirea locurilor de muncă. Acum legea devine mult mai clară. E firesc să se întâmple astfel de lucruri”, explică Dumiktru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS).
Exemplu de bune practici
BNS oferă cursuri de formare profesională pentru 27 de meserii, cursuri gratuite în cazul șomerilor, cu ajutorul unor proiecte finanțate din fonduri europene, dar și al parteneriatelor cu AJOFM-urile, consiliile județene și consiliile locale. Astfel s-a putut implementa un exemplu de succes în județul Caraș Severin. „Cu primăria din Caransebeș am făcut un club de dezvoltare personală și o școală de meserii, din 2003, cu circa 4.000 de beneficiari până azi. Avem o agenție în Reșița și una în Caransebeș. Primăria trimite lista cu persoanele care beneficiază de ajutor social, oamenii vin la noi, psihologul le face un test de aptitudini, apoi îi formăm profesional, le acordăm locuri de muncă și dacă refuză două locuri de muncă, trimitem înapoi la primărie rezultatul și li se taie indemnizația, pe legea 76 din 2002. Primăria din Caransebeș nu a mai avut niciun asistat social, deci se poate”, explică Nicolae Drăgan, membru BNS Caraș Severin. Noi am prezentat și ambasadei Ungariei și mai multor șefi din Europa. Au fost foarte încântați de modul de lucru, pentru că le dai o șansă, îi formezi profesional, le schimbi meseria. Unitatea noastră primește oameni din tot județul. Noi am lucrat foarte bine și cu CJ Caraș Severin și cu primarii care doresc să facă ceva. La Caransebeș și la Bezeasca au fost rezultate foarte bune.
Cum se va calcula ajutorul social
Venitul minim garantat, alocațiile pentru familiile sărace și ajutoarele pentru încălzire vor fi unificate într-un ajutor care se va numi venitul minim de incluziune și care poate fi pierdut de cei care refuză un loc de muncă. Ajutorul de incluziune ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie 2018. Acest venit se calculează pe baza unui indice, astfel: indice 1 pentru persoane singure sau capul familiei, la care se adaugă 0,5 pentru fiecare membru al familiei. Sprijinul financiar de la stat se va acorda pentru fiecare membru al familiei până la plafonul de 260 de lei, iar atunci când un membru al familiei muncește, se va plăti sub formă de ajutor de incluziune doar diferența până la suma de 260 de lei pe membru de familie, față de venitul realizat de familia respectivă în fiecare lună.
Noi am dovedit că dacă vrei, iese treabă bună, dar trebuie să dorească și primarul, nu să stea după ștampila asistaților social din patru în patru ani. Nicolae Drăgan, membru BNS Caraș Severin
Dacă va fi bine dimensionată legea, ea nu poate să aducă decât beneficii. Trebuie să terninăm cu genul ăsta de stat care asistă. Sunt comune întregi care sunt pensionate pe caz de boală, dar anomaliile acestea vin din legislația imperfectă și din foarte multă corupție. Dumitru Costin, lider BNS
Statul le va plăti celor fără venituri și asigurarea obligatorie de sănătate și cea pentru locuință, iar ajutorul mediu va crește de la 221 de lei lunar, la 349 de lei lunar.
Se vor acorda sume suplimentare pentru copiii familiilor sărace, dar condiția va fi ca aceștia să meargă la școală. Sumele alocate sunt între 200 și 600 de lei, în funcție de numărul de copii și de venitul familiei.
Cei mai mulți beneficiari ai ajutoarelor sociale sunt persoane fără ocupație, care nu se regăsesc întotdeauna în statisticile AJOFM. Foarte multe persoane fără loc de muncă nu sunt înregistrate ca șomeri, pentru că nu beneficiază de ajutorul de șomaj. Totalul șomerilor înregistrați, îndemnizați și neindemnizați, la sfârșitul lunii decembrie 2016, era de 418.237. Rata șomajului este de 4,8% pentru șomerii înregistrați, iar rata șomajului calculat conform formulei biroului internațional al muncii este de 5,7 - care-i include și pe cei înscriși în bazele de date ca aflându-se în căutarea unui loc de muncă, dar nu primesc indemnizația de șomaj. În total sunt aproape 1,5 milioane de persoane (1.425.094) inactive, cu vârste între 25 și 54 de ani, în acest moment. În fiecare lună se plătesc circa 265.000 de alocații pentru susținerea familiilor, în cuantum de aproape 43 de milioane de lei, și aproape 250.000 de ajutoare sociale pentru venitul minim garantat, în cuantum de aproape 70 de milioane de lei. Statul plătește în total peste 720 de milioane de lei lunar pentru toate ajutoarele de la stat, incluzând alocațiile și ajutoarele pentru creșterea copiilor.
