Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De peste doua luni in Romania se intampla un miracol: cel mai lung protest stradal al erei postdecembriste si, din pacate, cea mai elocventa dovada de tupeu politic al lui Traian Basescu. Vajnicul presedinte-jucator refuza sa asculte solicitarile protestatarilor si ramane agatat de putere, folosind institutiile statului drept simpli pioni in cruciada sa disperata.
Jandarmeria Romana ar trebui sa isi desfasoare activitatea, conform propriei legi de functionare (550/2004) "in interesul cetatenilor, al comunitatii si in sprijinul institutiilor statului". In practica, insa, Jandarmeria este bratul opresiv al regimului Basescu. Sprijinind cu zel guvernarea, Jandarmeria uita cu program de "interesul cetatenilor" si "al comunitatii". Interpretand abuziv legea adunarilor publice (60/1991), sefii Jandarmeriei isi asuma discretionar ordine de imprastiere a protestatarilor, de retinere in vederea legitimarii la sectia de politie, de legitimare inopinata chiar si atunci cand nu exista "indicii temeinice" (conform legii!) ca persoanele ar urma sa savarseasca un delict. Pe scurt, isi asuma intimidarea protestatarilor.
Am avut ocazia sa cunosc personal conducerea Jandarmeriei, i-am cunoscut pe sefii de dispozitiv de la diverse actiuni de protest ale Pietii Universitatii, ba chiar am fost retinut impotriva vointei mele si privat abuziv de libertate de multiple ori. In toate aceste episoade, am incercat sa descopar cauza reala a acestui comportament aberant. Cred ca problema fundamentala este de fapt mentalitatea. Reformele legislative din 2004, cand Romania a relaxat legislatia adunarilor publice, la presiunea Uniunii Europene (in orice tara europeana protestul pasnic democratic este o normalitate!), cand noua lege a Jandarmeriei a plasat-o si in slujba cetateanului, si a "democratiei constitutionale" au prins cadrele de conducere pe picior gresit.
Acesti ofiteri de grad inalt au fost de atata vreme exclusiv in slujba puterii politice, s-au pozitionat mental de asa mult timp ca "forta de represiune" a regimului, incat nici nu stiu cum sa se comporte independent, pe baza legii, ca o simpla forta de mentinere si aparare a ordinii publice. De aceea, cand protestele au luat amploare in Bucuresti, maiorul Gogu a simtit nevoia sa se sfatuiasca cu "sefii" de la PDL.
De aceea, prevederile Constitutiei Romaniei (art. 30 – Libertatea de Exprimare si art. 39 – Libertatea Intrunirilor) sunt optionale pentru Jandarmeria Romana. Suprematia Constitutiei in fata legilor, stipulata chiar in primul articol este ignorata, sub pretextul aplicarii Legii 60/1991 a adunarilor publice. Pana si exceptia din aceasta lege (art. 3), care prevede clar ca nu trebuie declarate protestele din exteriorul institutiilor publice, nu conteaza. De aceea conducerea Jandarmeriei trebuie sa plece! Pentru ca reformarea reala a unei institutii (ca si a intregii clase politice de altfel) se poate face doar prin inlocuirea oamenilor cu metehne nedemocratice.
Pe 15 martie, am reusit sa sar dintr-o duba a Jandarmeriei, unde fusesem urcat din nou cu forta, pentru marea crima de a ma solidariza unui protest pasnic impotriva dezastrului ecologic planificat la Rosia Montana. A fost un gest instinctual, un gest disperat, dar cred ca este simbolic la nivelul intregului protest. Ne-am saturat sa fim "saltati" de catre jandarmi tinand Constitutia in mana, in timp ce le explicam ca exprimarea este libera intr-o tara democratica, ca avem dreptul legal de a ne intruni in exteriorul institutiilor publice. Nu mai putem accepta ca libertatea sa ne fie calcata in picioare cu program, de catre un presedinte cu aspiratii dictatoriale, prin gealatii lui in uniforma. Vremea mineriadelor a trecut, 2012 este anul in care Romania a aflat din nou ca are glas si ca-si poate exprima liber nemultumirile!
Asadar, dragi politicieni, indiferent ca sunteti la putere azi sau maine, va rugam retineti: poporul nu are frica, duba este mult prea mica!
