Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit ultimelor evaluări oficiale, Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2014, la capitolul Sănătate, România este pe locul 35, din 36 de ţări analizate. Doar Bosnia şi Herţegovina stau mai prost decât noi. Rezultatul nu e surprinzător.
Alocăm Sănătății procentul cel mai mic din PIB dintre toate statele UE. Pentru 2016 s-au alocat, totuşi, 7,77 miliarde lei (cu 16% mai mult față de 2015), reprezentând 4,2% din PIB. Şi la personal medical stăm tot mai prost: suntem printre statele cu cel mai mic număr de doctori din UE (2,5 la mia de locuitori), deşi „exportăm” mii de specialişti în sănătate. Circa 3.500 de medici pleacă anual din sistem şi doar 3.000 îşi fac intrarea, iar autorităţile încă nu au o strategie de a-i păstra în ţară. Prin Muntenia, a rămas doar un medic la 1.000 de oameni. În sate, nici nu mai există.
Mai rău decât acum 26 de ani
„În mediul rural, asistenţa medicală primară lipseşte cu desăvârşire. La 3-4 comune este un singur medic. Nici copiii, nici adulţii nu au elementarul control medical. Nu mai spun de vaccinuri, care nu se fac din cauză că lipsesc. Trăim o adevărată dramă. Este mult mai rău decât înainte de '89”, spune Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR). Nici spitale nu a mai construit statul român. Avem doar 425 spitale publice şi 160 de unităţi private. Medicii români au printre cele mai mici salarii din UE, însă, ca urmare a majorărilor cu 25% din octombrie, salariul în Sănătate a ajuns la 1.869 de lei, aproape de nivelul salariului mediu. Pe de altă parte, doar 9 milioane de persoane plătesc asigurări sociale de sănătate şi circa 17 milioane beneficiază de servicii medicale decontate.
România este „cap de afiş” în UE la mortalitate infantilă: un bebeluş moare la fiecare 5 ore. De asemenea, ocupăm ruşinoase locuri I şi la mortalitatea prin cancerul de col uterin (incidenţa bolii este dublă faţă de media europeană), la incidenţa tuberculozei (din doi europeni cu TBC, unul este român) şi la diabet.
Jumătate din populaţie, supraponderală. Românul dă o treime din venitul lunar pe mâncare (107 euro), mai mult decât ungurii sau cehii. Comparativ, un german dă pe alimente cu 60 de euro mai mult faţă de noi, dar are un salariu de 8 ori mai mare. Potrivit datelor recente, 46,4% dintre românii de peste 18 ani sunt supraponderali, iar 9,3% dintre ei suferă de obezitate. Pe de altă parte, doar unul din trei români consumă zilnic fructe sau legume şi numai 9,2% din populaţia de peste 6 ani face sport zilnic. În schimb, a crescut numărul fumătorilor tineri. Unul din trei români cu vârsta între 15 şi 24 de ani este fumător, în timp ce media europeană este de doar 25%. Un fumător consumă 13 ţigări pe zi, iar 6 din 10 se apucă de fumat până-n 18 ani.
