x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Mehedinţiul natural - Sarbii şi romanii vor un mediu mai curat

Mehedinţiul natural - Sarbii şi romanii vor un mediu mai curat

de Dumitru Stoichita    |    25 Apr 2007   •   00:00
Mehedinţiul natural - Sarbii şi romanii vor un mediu mai curat

Romanii şi sarbii vor să transforme regiunea formată din Platoul Mehedinţi şi Parcul Djerdap in zonă a biosferei UNESCO.

Zonă de un farmec şi un pitoresc deosebit, Platoul Mehedinţi se confruntă azi cu grave probleme privind deteriorarea nivelului de trai, exodul populaţiei, exploatarea iraţională a resurselor. In colaborare cu fraţii sarbi, Consiliul Judeţean Mehedinţi speră ca, impreună cu Parcul Djerdap, această zonă să devină sit de importanţă UNESCO. Conform unui program de vecinătate semnat de autorităţile romane şi cele sarbe, privind Geoparcul Platoul Mehedinţi, 83.000 de euro vor fi canalizaţi spre valorificarea potenţialului turistic al zonei şi conştientizarea opiniei publice de pe ambele maluri ale Dunării cu privire la importanţa valorilor naturale şi culturale ale Geoparcului Platoul Mehedinţi şi Parcul Naţional Djerdap.

PODUL LUI DUMNEZEU. Avand o suprafaţă de 106.000 ha, Geoparcul Platoul Mehedinţi beneficiază de un climat cu influenţe submediteraneene şi relief foarte variat, care a creat condiţii propice pentru numeroase specii de plante şi animale rare. Structura geologică unică a acestei zone a condus la apariţia a numeroase formaţiuni geologice şi speologice, o mare parte dintre aceste valori fiind protejate in aproximativ 17 rezervaţii naturale. Cadrul geologic al zonei este format, in special, din calcare de varstă jurasic-cretacică şi aparţin Autohtonului Danubian.

Aproape toate raurile care vin dinspre vest, de pe formaţiuni impermeabile, sunt captate in subteran la intrarea in bara de calcar. Cel mai tipic fenomen de acest gen il constituie sistemul hidrocastic de langă localitatea Ponoarele, care a generat depresiunile Zaton şi Ponoarele. Demne de remarcat sunt dolinele (depresiune in formă de palnie, alcătuită prin dizolvarea la suprafaţă a unor roci solubile), lapiezurile (forme de relief rezultate prin coroziunea rocilor solubile de către apele de şiroire) şi Podul Natural de la Ponoarele (Podul lui Dumnezeu). Apele au săpat in munţi peste 200 de peşteri, renumite prin dimensiuni şi ornamentaţie. Cea mai interesantă este Peştera Izverna, parcursă in permanenţă de un parau subteran. Este poate şi cea mai vizitată. Şi vestitul om de ştiinţă Jacques Yves Cousteau a venit aici, după 1990, cu o armată de speologi şi scufundători. In 2005, echipa lui Gabor Baciu a reuşit să treacă de Sifonul Negru descoperind sute de metri de galerii post-sifon de o frumuseţe incredibilă. Totuşi, explorarea este foarte grea şi sunt foarte puţini scafandri capabili să treacă sifonul, o tură durand peste 10 ore in apă de 7-8 grade.

×
Subiecte în articol: verde! platoul mehedinţi platoul mehedin