Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu două săptămâni înainte de alegeri, Guvernul Tăriceanu a aprobat Stategia naţională de dezvoltare durabilă, document care trasează evoluţia României până în 2030. Câte reactoare nucleare vom construi; câte hectare de teren trebuie să reîmpădurim; ce infrastructură este prioritară; cum e cu dezvoltarea regională, toate sunt trecute în documentul de 147 de pagini. Ca şi în alte cazuri, guvernanţii au mimat un proces transparent, au organizat în prima parte a anului reuniuni lunare pentru discutarea Strategiei şi au prelungit cu câteva luni perioada de dezbatere publică. Strategia a fost realizată de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, condus de Călin Georgescu. Un ONG pentru viitorul României.
Cu două săptămâni înainte de alegeri, Guvernul Tăriceanu a aprobat Strategia naţională de dezvoltare durabilă, document menit să traseze liniile după care va evolua România în viitorii 30 de ani.
Câte reactoare nucleare noi va construi România în următoarele decenii; câte hectare de teren nefolosite acum trebuie reîmpădurite şi câte trebuie orientate spre agricultură; dezvoltarea regională; în ce domenii este prioritară construirea infrastructurii, toate sunt trecute în documentul de 147 de pagini. Materialul este cu atât mai important cu cât strategia României trebuie inclusă în cea generală de dezvoltare durabilă a UE, în ansamblul ei, pe următoarele decenii. Ca şi în alte cazuri, guvernanţii au mimat un proces transparent, au organizat în prima parte a anului reuniuni lunare pentru discutarea Strategiei şi au prelungit cu câteva luni perioada de dezbatere publică.
Strategia a fost aprobată în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, dar până acum nu există nicăieri o variantă finală a documentului, cea mai recentă versiune fiind cea de la 10 septembrie. Un comunicat al Ministerului Mediului anunţă finalizarea procesului "la orizontul anilor 2012-2020-2030". În teorie
Documentul ne-a fost cerut de Comisia Europeană şi a fost realizat de organizaţia neguvernamentală Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. În teorie totul sună bine: România nu a avut parte de dezvoltare durabilă în ultimii 60 de ani, trebuie să avem mai multă grijă de mediu, trebuie să gestionăm mai bine resursele, trebuie să cheltuim banii cu mai multă chibzuinţă, astfel ca până în 2030 să recuperăm cât mai mult din decalajul faţă de Occident. Potrivit guvernanţilor, până în 2013, România trebuie să "uite" dezvoltarea haotică şi să aplice doar principiile sustenabile. Asta ar trebui să ducă în 2020 la atingerea de ţara noastră a nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile, urmând ca în 2030 să ne apropiem semnificativ de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE. Aplicarea acestor principii va duce la o creştere economică mai accentuată, securizare energetică, o mai bună protecţie a mediului, eficientizarea folosirii resurselor.
ÎN PRACTICĂ
Poate că viitorul sună bine, dar prezentul deloc. Întregul proces de realizare a Strategiei a fost un haos de la un capăt la celălalt. După o lansare pompoasă în prezenţa celor mai importanţi demnitari de la Bucureşti, lucrurile au luat o turnură ciudată. Guvernanţii s-au angajat să organizeze câte o întâlnire pe lună, în prima parte a anului, la care să discute cu organizaţiile neguvernamentale, mediul de afaceri, instituţiile statului şi simpli cetăţeni ideile şi traseele strategiei. Zis şi făcut. Discuţii scurte, puţină comunicare, o serioasă lipsă de transparenţă, amendamente neluate în seamă, dese şi dramatice schimbări de la o versiune la alta, toate trecute sub tăcere. Un exemplu: într-una dintre versiunile din primăvară, strategia prevedea construirea în România a cinci noi reactoare nucleare. În vară rămăseseră doar patru, pentru ca în draftul din septembrie să fie prevăzute doar două noi reactoare, ambele la Cernavodă. ONG-iştii care au luat parte la discuţii susţin că nu au fost ascultaţi, iar amendamentele lor au fost trecute sub tăcere. Nu s-au regăsit nici pe pagina de internet destinată strategiei. Din propunerile ecologiştilor (publicarea pe website-ul oficial a tuturor variantelor/drafturilor de strategie elaborate şi a documentaţiei ce a stat la baza realizării acestora cu cel puţin 10 zile înaintea întâlnirilor; realizarea unei secţiuni interactive pe website pentru ca dezbaterea să fie posibilă şi în afara întâlnirilor; publicarea pe website a tuturor comentariilor primite pe adresa oficială de e-mail a proiectului etc.) nu s-a realizat mai nimic. Mai mult decât atât, fragmente din textul documentului sunt şi în precedenta Strategie de dezvoltare durabilă a României, elaborată în perioada de preaderare a ţării noastre la UE.
Toată Strategia a fost pusă pe hârtie de organizaţia neguvernamentală Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, condus de Călin Georgescu, acelaşi ONG care s-a ocupat şi în perioada de preaderare a României la UE despre strategie. Ministerul Mediului a acordat pentru proiect 400.000 de euro din buget. Georgescu a declarat că în elaborarea Strategiei s-au respectat toţi paşii legali. Ministrul Mediului, Attila Korodi, nu a răspuns la telefon.
400.000 de euro a alocat Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Strategiei
Cititi
- Ultima variantă a Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă format pdf
- Comunicatul Ministerului Mediului cu privire la adoptarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă de către Guvern format doc
