Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In plină desfăşurare a Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite Ban Ki-moon indeamnă guvernele lumii la responsabilitate in chestiunea procupantă a incălzirii globale şi aduce in discuţie ideea implementării in lume a unei "economii ecologice".
Editorialul lui Ban Ki-moon este publicat in exclusivitate pentru Romănia in Jurnalul Naţional, prin bunăvoinţa biroului de presă al Centrului de Informare ONU pentru Romănia.
Cu toţii am citit rezultatele recente ale cercetărilor ştiinţifice: incălzirea globală este reală, iar cauza principală suntem noi. Cu toţii am ascultat avertismentele: dacă nu luăm măsuri acum, vom avea de infruntat consecinţe serioase. Gheţurile polare se vor topi, nivelul mărilor va creşte, o treime din speciile de plante şi animale vor dispărea. Va fi foamete in lume, mai cu seamă in Africa şi Asia Centrală.
Printre astfel de discursuri, veştile bune se pierd in mare măsură: putem face ceva in această privinţă, fiind vorba de un lucru mai simplu şi mai puţin costisitor decăt ne putem imagina.
Acestea sunt concluziile ultimului raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice, formaţiunea ştiinţifică ce a impărţit ultimul Premiu Nobel pentru Pace cu fostul vicepreşedinte american Al Gore. Lectura ne păstrează atenţia vie, dar nu trebuie să omitem cea mai importantă dintre concluzii: putem să facem ceva pentru a preveni incălzirea globală, dispunănd de mijloacele care aduc prosperitatea viitoare.
ACORD INTERNAŢIONAL. Săptămăna aceasta, liderii lumii se reunesc in cadrul intălnirii la nivel inalt de la Bali. Este momentul oportun pentru a pune bazele unui nou acord privind schimbările climatice care să fie la indemăna tuturor popoarelor. Trebuie să ne fixăm o agendă, o foaie de parcurs pentru un viitor mai bun, cu un termen clar: 2009.
Deocamdată nu ştim cum ar putea arăta un astfel de acord. Ar trebui el să vizeze crearea unei taxe pentru emisiile de gaze cu efect de seră sau să conducă la aplicarea unui sistem internaţional de regenerare a combustibililor? Ar trebui el să menţioneze mecanisme de prevenire a despăduririlor, ce echivalează cu 20% din emisiile de CO2, sau ar trebui să ajute naţiunile mai puţin dezvoltate să se adapteze la inevitabilele efecte ale incălzirii globale - efecte pe care le vor resimţi in mod disproporţionat? Ar trebui el să accentueze conservarea şi regenerarea combustibililor, precum biomasa şi energia nucleară, şi să conţină prevederi pentru transferul noilor tehnologii?
Răspunsul este, desigur, o combinaţie intre toate cele de mai sus. Dacă negocierile se vor impotmoli in complexitatea problemelor tratate, vom pierde cea mai importantă resursă: timpul. In acest caz, este necesară o viziune asupra modului cum va arăta viitorul, in eventualitatea in care vom ajunge la un consens. Iar viitorul ne prezintă numai o lume mai sigură, mai curată şi mai sănătoasă pentru toţi, dar şi mai mult de atăt. Dacă va fi tratată corespunzător, lupta noastră impotriva incălzirii globale s-ar putea incheia cu transformarea economiei globale intr-una cu valenţe ecologice, una care să impulsioneze dezvoltarea şi nu să o impiedice, aşa cum mulţi lideri se tem că s-ar putea intămpla.
TRANSFORMARE. In secolul trecut am fost martorii a trei transformări economice. Mai intăi a fost revoluţia industrială, apoi cea tehnologică, urmată de era noastră modernă a globalizării. Ne aflăm, acum, in pragul unei alte schimbări majore: era economiei ecologice.
Găsim dovada intrării in această eră peste tot in jurul nostru, mai cu seamă in locuri unde nu ne-am fi aşteptat s-o aflăm. In timpul recentei mele vizite in America de Sud, am putut observa cum Brazilia a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe scena ecologiei, procurăndu-şi aproximativ 44% din necesarul energetic din regenerarea de combustibili. Media globală: 13%. Procentul in Europa: 6,1%.
Multă lume vorbeşte despre China, spunănd despre ea că va depăşi Statele Unite, cel mai mare producător de gaze cu efect de seră din lume. Mai puţin cunoscute sunt totuşi eforturile sale de a infrunta probleme grave de mediu. China va investi anul viitor 10 miliarde de dolari SUA in regenerarea energetică, clasăndu-se a doua după Germania. A devenit un lider mondial in energia eoliană şi solară. In timpul unei recente intălniri la nivel inalt a liderilor asiatici de la Singapore, primul ministru chinez Wen Jiabao a pledat pentru reducerea consumului de energie cu 20% in următorii cinci ani, situăndu-se nu foarte departe de angajamentul Europei de a reduce emisia de gaze cu efect de seră cu 20% pănă in 2020.
Aceasta este calea viitorului. Potrivit unor estimări, creşterea cererii globale de energie ar putea fi redusă la jumătate in următorii 15 ani, prin simpla utilizare a tehnologiilor existente, cu o schimbare in investirea fondurilor existente cel puţin 10%. Noul raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice scoate in evidenţă modalităţi foarte practice, de la inăsprirea standardelor pentru aparatele de aer condiţionat şi frigidere pănă la creşterea eficienţei in industrie, construcţii şi transporturi. Comisia estimează că schimbările climatice serioase din viitorul apropiat vor costa, in acest fel, doar 0,1% PIB pe an pentru următoarele trei decenii.
DEZVOLTARE. Creşterea nu trebuie să sufere, ci dimpotrivă, ea poate fi accelerată. Cercetări efectuate de Universitatea Berkely din California indică faptul că Statele Unite ale Americii ar putea crea 300.000 de locuri de muncă dacă 20% din nevoile energetice ar fi acoperite de energii regenerabile. O importantă firmă de consultanţă din München prezice faptul că, in Germania, oamenii vor avea pănă la sfărşitul deceniului următor mai multe locuri de muncă in domeniul industriei tehnologice şi a mediului decăt in industria auto. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu estimează că investiţia globală in energia fără emisii de gaze cu efect de seră va ajunge la 1.900 de miliarde de dolari SUA pănă in 2020 - bani care vor fi folosiţi pentru reconfigurarea industriei globale.
Incă de pe-acum, afacerile cer, in multe părţi ale lumii, politici publice clare vizănd schimbările climatice, indiferent de forma pe care-ar putea-o imbrăca acestea - reglementări ale valorilor maxime admise ale emisiilor de noxe, linii directoare privind eficienţa. Motivul este evident: o afacere cere nişte reguli de bază. Ajutorul acordat pentru crearea acestor reguli vine din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Misiunea noastră, o dată cu Conferinţa de la Bali, dar şi după aceea, este să dăm transformării globale incă in stadiu de dezvoltare o formă, să deschidem calea erei economiei ecologice şi dezvoltării in spiritul "verde". Ceea ce lipseşte este un cadru global in care noi, popoarele lumii, să ne putem coordona eforturile de luptă impotriva schimbărilor climatice.
Oamenii de ştiinţă şi-au făcut treaba, acum a venit răndul politicienilor. Iar Conferinţa de la Bali este un test al puterii de decizie şi al capacităţii lor de lideri. Ce mai aşteptăm?
Ban Ki-moon
Secretar General al Organizaţiei Naţiunilor Unite
- Prezentarea şi intertitlurile aparţin redacţiei
