x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Noua fabrică de cadre

Noua fabrică de cadre

de Ovidiu Ciutescu    |    Corina Andriuta    |    27 Mar 2009   •   00:00
 Noua fabrică de cadre

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, în România s-a pus accentul pe şcolarizarea, în învăţământul liceal şi superior, a tinerilor din Republica Moldova. În ultimii ani balanţa a început să se încline invers. Moldova a devenit o "fabrică" pentru efectuarea studiilor universitare sau pentru obţinerea titlului de doctor universitar.



Dacă până în urmă cu câţiva ani zâmbeai politicos atunci când cineva îţi spunea că merge să studieze în Republica Moldova, de  ceva timp diplomele obţinute acolo, mult mai curate decât în multe cazuri din sistemul mioritic, pot fi întâlnite în multe  instituţii în care lucrează absolvenţi de facultăţi, doctoranzi sau doctori habilitaţi. Într-o ţară în care un profesor universitar primeşte circa 100 de dolari salariu, absolvenţii spun că au găsit o bază materială de excepţie şi un climat pedagogic de invidiat!

ULIM. În urmă cu vreo şase ani un scandal monstru se năştea în oraşul lui Brâncuşi, Tg. Jiu. Actualul deputat Ilie Morega, cu o reputaţie deloc strălucită, pune bazele unei colaborări cu Universitatea Liberă Independentă din Moldova (ULIM). Creează la Tg. Jiu un centru de orientare şi selecţie pentru studii la ULIM. Dorinţa de aventură, taxa de şcolarizare relativ ieftină, mirajul femeilor frumoase de peste Prut şi povestea că examenele se trec ceva mai uşor determină câteva zeci de tineri să facă pasul şi să plece să studieze la Chişinău. Apoi se mai deschide un centru similar la Constanţa, iar în prezent în Republica Moldova  studiază peste 500 de tineri. Unii dintre studenţi se află la a doua facultate. "Am absolvit ISE Craiova, specializarea Managementul Firmei. Apoi am făcut şi Facultatea de Ştiinţe Economice din Chişinău, la ULIM, şi mă pregătesc pentru susţinerea doctoratului. Sunt şi profesor. Vă spun sincer, nu e nevoie să mă credeţi pentru că am auzit multe răutăţi, dar acolo nivelul de studiu este foarte ridicat. Plecând de la cadrele didactice şi terminând cu baza materială pe care nu o veţi regăsi nicăieri în România", susţine George Romanescu. Daniela Iacobescu, din Tg. Jiu, spune că la UILM a absolvit Dreptul Penal şi că fiica ei va studia tot acolo. Este convinsă că va deveni profesor universitar în România, cu studiile de acolo.

VEDETE. Imaginea acestei Universităţi în România este cunoscutul jucător de tenis de câmp Florin Mergea. Este proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul ULIM. Nu este primul sportiv român care studiază peste Prut. În 1997 reputatul antrenor de fotbal Ion Motroc susţine doctoratul la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău. Îl urmează o altă somitate în sportul românesc, Corneliu Stroe, în prezent decan al facultăţii de Sport din Craiova. "Eu am făcut la Chişinău doar cei patru ani de stagiu. Apoi am susţinut lucrarea de doctorat la Bucureşti. Am renunţat datorită unor divergenţe. În primul rând nu am ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte folosirea unor termeni specifici, care nu aveau echivalent în limba română. Apoi, ei doreau ca în bibliografia lucrării de doctorat să am trecuţi, ca autori, 50% de somităţi din Moldova şi din spaţiul CSI. Mai mult, voiau să fac lucrarea în rusă. Nu am vrut şi am renunţat. Însă am rămas prieteni şi avem o colaborare strânsă. În facultatea mea, de exemplu, lucrează şase profesori doctoranzi la Chişinău. Eu sunt şi inspector pentru evaluarea  bazelor de studiu din facultăţile de sport din România, dar vă spun că ceea ce au la Facultatea de Sport din Chişinău nu găsiţi  în toată ţara asta. Nu am văzut nici la Varşovia, nici la Leipzig şi nici la Paris", spune decanul Corneliu Stroe. Moda acestor studii s-a extins în Oltenia. Primarul Craiovei, Aurică Solomon, şi-a luat doctoratul la Chişinău. A fost coleg acolo cu fostul  mare fotbalist Pavel Badea. "Eu jucam încă fotbal. Evoluam în Japonia, la Fukuoka, în acea vreme. Studiasem facultatea la ISE Craiova şi  prin profesorul Alexandru Tobă, care predă şi la ULIM, am decis să îmi susţin doctoratul acolo. Nu sunt partizan al vreunei idei, şi vreau să mă luaţi în serios. Nu am trecut ca gâsca prin apă la Chişinău. Am avut mari probleme datorită faptului că nu puteam participa la procesul de studiu şi am avut mari greutăţi la examen. Însă am învăţat multe acolo. Şi am vazut o bază materială care m-a lăsat cu gura căscată. Sunt şi ei o ţară săracă, dar au o bază universitară incredibilă", afirmă "Bădiţă", care recunoaşte că diploma nu-i serveşte la nimic pentru că are propria afacere. Totuşi, despre Aurică Solomon, despre studiile sale, lumea cârcoteşte pe la colţuri. "Poate va calcula economic modul în care Primăria va ajuta echipa Universitatea Craiova să-şi facă un stadion. Sau, poate, se va apuca de publicat lucrări ştiinţifice prin Primărie. Doar e doctor în domeniu..."

AMBIŢIE. Un personaj aparte în colaborarea româno-moldoveană în ceea ce priveşte studiile universitare îl constituie un primar, Vasile Boeangiu. Păstoreşte localitatea Alunu, din Vâlcea. Iniţial a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară, din Bucureşti, în 1996. Apoi a intrat la Facultatea de Farmaceutică din cadrul Universităţii de Stat din Chişinău. "Mi-am dorit mereu să ajung acolo. Din două motive: Primul a fost că am vrut să văd ce înseamnă Moldova de peste Prut. Al doilea e legat de o chestie de suflet. Pentru că acolo a făcut tata teologia, la Chişinău. Loc unde i-a avut profesori pe Nicolae Iorga şi Gala Galaction. A fost o experienţă frumoasă. Am prieteni acolo, am învăţat multe pentru că au o dotare senzaţională şi merg încă la Chişinău pentru că acolo îmi rezolv problemele stomatologice, la un prieten fost coleg". Boeangiu spune că moldovenii ne privesc ca pe  occidentali şi de aici apare şi puţină invidie. Şi mai spune că există discrepanţe de coabitare, destul de serioase, în învăţământ, între etnicii ruşi şi moldoveni.

Ofertă Promoţională. Harta instituţiilor de învăţământ superioare din Moldova este destul de bogată. În învăţământul de stat găsim Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Medicină şi Farmaceutică "Nicolae Testimiţeanu", ASE, Universitatea Tehnică, Universitatea Pedagogică "Ion Creangă", Academia Ştefan cel Mare etc. De partea cealaltă, în tabăra privată, oferta numerică este mai redusă. Capul de afiş îl ţine ULIM, care are cea mai bună dotare şi cei mai mulţi studenţi, fiind talonată de Universitatea Slavonă, Universitatea Internaţională de Management, Universitatea de Antropologie, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea  Cooperatist Comercială. Studiile sunt destul de ieftine peste Prut. Taxa anuală porneşte de la 130 de euro şi ajunge până la 500 de euro. Românii care studiază acolo plătesc mai puţin decât basarabenii, în taxe având şi transportul inclus. Cu toate acestea,  studenţii care vin să studieze în România nu au o impresie grozavă despre ce se întâmplă în Moldova. "Unele facultăţi au baze  moderne de pregătire. Însă nu se poate vorbi despre credibilitate profesională şi de performanţe în acest moment", ne spune un student basarabean venit să studieze la teatru-film în Bucureşti. Dar, ca să fim corecţi cu noi, în România se poate vorbi  despre asta? Vedem ce se întâmplă în jurul nostru cu diplomele emise aiurea de tot felul de Universităţi şi ni se taie pofta de  a-i arăta pe alţii cu degetul.

×
Subiecte în articol: observator moldova chisinau universitatea