Noua Sfanta Vineri

In cartierul bucurestean Drumul Taberei se construieste Biserica Sfanta Vineri, in care vor incapea in jur de 1.000 de oameni.

Biserica Sfanta Vineri din cartierul bucurestean Drumul Taberei se afla in mintea preotului Nicolae Burlan de sapte ani, iar acum visul ca oamenii sa aiba loc in biserica la slujbe este aproape de implinire.

Privita din strada ti se pare o biserica mare, impunatoare, cum nu e alta in cartier, dar abia cand intri in ea iti dai seama de imensitatea ei. O biserica ce pare o catedrala, in care vor incapea toti cei care stau iarna in ger si vara in soare pentru a asculta Sfanta Liturghie, neavand loc in bisericuta de lemn, ridicata provizoriu. O biserica mare, "pentru ca asa a vrut Cuvioasa Parascheva", ne spune parintele paroh Nicolae Burlan. Nici la 14 ani de la caderea regimului comunist, oamenii nu au loc in bisericile din Drumul Taberei, cu toate ca s-au mai construit cateva intre timp. Cand se va finaliza constructia Bisericii Sfanta Vineri situatia se va schimba insa, pentru ca aceasta biserica masoara 850 metri patrati. Pentru vremurile de restriste financiara a majoritatii credinciosilor, adica a celor care contribuie cu banutul la ridicarea bisericii, proiectul este unul indraznet.

PATRU ANI! Proiectata in urma cu sapte ani, constructia n-a putut incepe decat dupa patru ani cand s-au obtinut toate avizele. "Biserica fiind mare, locul era mult prea stramt, a trebuit sa negociem in total patru ani cu Ministerul Apararii pana am gasit intelegere pentru terenul care era necesar. Fiind o biserica atat de mare se cade sa fie privita nu de langa ea, ci de la o oarecare distanta. Si speram ca vom putea sa o privim in toata splendoarea ei de la distanta", explica preotul Nicolae Burlan.

Constructia bisericii a inceput in 2002, insa in ultimul an lucrarile au avansat foarte mult. Se vad acum cupolele frumos rotunjite, iar daca ai un unghi bun de privit poti vedea rasarind printre schele si crucea cea mare de peste trei metri din varful bisericii, una din cele zece. Aici ii place cel mai mult parintelui Nicolae sa urce si sa priveasca cerul si imprejurimile.

"Aceasta biserica este o biserica frumoasa, trebuie sa recunoasteti!", exclama parintele Burlan. Si recunoastem, este frumoasa. Din orice parte a orasului ai veni spre intersectia dintre Drumul Taberei si Strada Brasov o vezi in toata splendoarea, promitand tuturor ca in curand vor putea sa-i treaca pragul. Cand? Nu se stie, sponsorii abia se pot numara pe degetele de la o mana.

PERICOL! Parintele povesteste insa cu multumire sufleteasca: "Eu locuiesc intr-un bloc din spatele bisericii si totdeauna cand sunt acasa ma uit cu placere pe fereastra sa vad aceasta arhitectura cu totul si cu totul calda. Mi-a zis cineva sa pun un indicator cu «Pericol de accidente!». Dar ce legatura are cu biserica, l-am intrebat. Parinte, toti soferii care trec nu mai sunt atenti la sofat, uitandu-se la biserica si este pericol de accidente. Ba chiar cineva trecand pe jos prin spatele bisericii a riscat sa cada intr-o gura de canal descoperita pentru ca se uita cu mare atentie la constructie". Cu siguranta insa ca cine si-a riscat viata privind aceasta biserica va prinde si ziua in care se va putea ruga in ea lui Dumnezeu.

JERTFA
"Bisericuta de lemn este ticsita de oameni, iar curtea este plina. Ca dovada ca oamenii simt nevoia sa aiba legatura cu Dumnezeu si cu Sfanta Liturghie. Iarna cand ies sa-i miruiesc afara ii vad invinetiti de frig, dar nu pleaca nemiruiti si asculta slujba afara, la megafoane" - Pr. Nicolae Burlan parohul Bisericii Sfanta Vineri din Drumul Taberei

COSTURI

Arhitectura respecta liniile faimoasei Catedrale Sfanta Sofia din Constantinopol. Asa au vrut si Pr. Nicolae Burlan si arhitectul Florin Bucur Craciun, profesor la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti, pentru a fi cat mai aproape de izvoarele stilului bizantin. Cupolele si spatiile rotunjite dau sentimentul ca te afli sub bolta cerului sau cum spune o rugaciune, "In biserica slavei Tale stand, in cer a sta ni se pare". Construirea acestei mari biserici costa circa 100 de miliarde ROL, desi la pornirea ei, in 2002, se estimase la 50 de miliarde. Iata cateva exemple din nenumaratele cheltuieli: placatul cu caramida va costa circa 6 miliarde ROL, tabla de alama adusa din Austria va costa impreuna cu manopera 10.641.000.000 ROL, macaraua costa 240 euro pe zi, fiecare metru patrat de schela costa 0,48 de euro zilnic.