O istorie a naţiunii, în documente

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului cu Regatul României la 1 Decembrie 1918 a întregit Regatul Român Unit.

Cele mai interesante documente legate de Unirea Transilvaniei sunt Credenţionalele, procesele-verbale, avizele - în fapt documentele prin care 1228 de persoane erau delegate şi împuternicite să voteze, aceştia fiind reprezentaţi ai comunităţilor locale, ai asociaţiilor culturale româneşti, ai asociaţiilor religioase, profesionale, de femei, de tineret din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a declarat pentru Jurnalul, dr. Cristina Păiuşan-Nuică, cercetător Muzeul Naţional de Istorie a României.

Este o istorie miilor de persoane care au semnat aceste delegaţii-împuterniciri reprezintă în fapt o istorie a naţiunii române care s-a organizat şi şi-a ales delegaţii la adunarea ce avea să stabilească soarta lor. Printre mărturiile mai puţin cunoscute ale Unirii se numără Drapel care a aparţinut primului detaşament de voluntari români constituit la Darniţa (Kiev, Ucraina) format din prizonieri ardeleni, bănăţeni, crişeni, sătmăreni, maramureşeni şi bucovineni, drapel care se află în colecţia Muzeului Banatului din Timişoara. Pe una dintre feţele drapelului tricolor scrie UNIRE, iar pe cealaltă TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE.

O altă piesă puţin cunoscută, unicat, este sumanul de pănură (postav gros, ţesătură groasă de lână) ce i-a aparţinut Liviei Deciu, născută Coroianu din familia memorandistului Iuliu Coroianu, cu care aceasta a participat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 şi care se păstrează la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad.