Ostrov - Primul schit de maici din tara

Din Calimanesti treci podul si ajungi pe insula schitului Ostrov. Schit de maici, cel mai vechi din tara.

Cand te gandesti ca frumusetea insulei Ostrov a pierit in mare parte sub apele Oltului nu poti sa nu te revolti. Au cazut sub lama buldozerului, atunci, in 1980, multe specii de arbori si a disparut fauna care dadea farmecul unui loc unic in felul sau. Hidrocentrala de la Calimanesti trebuia insa construita si este oricum o minune ca a fost salvata biserica schitului Ostrov. Trei hectare din opt, cat avea insula, au ramas si ele tefere, iar apele verzi si adanci ale Oltului, involburandu-se in lacul de acumulare, scalda malurile, cerand in taina iertare pentru mutilarea facuta. Dar frumusetea insulei renaste si dainuie chiar si in conditiile acestea, sub mainile pricepute ale maicutelor de la schitul Ostrov. Pelerinii, bolnavii de la statiunea Calimanesti-Caciulata, care nu trebuie decat sa treaca un podet pentru a ajunge pe insula, toti se pot bucura de binecuvantarea unui loc care duce de veacuri marturia unei credinte statornice.

VECHI. Radu cel Mare vorbeste la 1500 despre un schit la Ostrov, istoricii considerand ca el exista inca de prin secolele XIII-XIV si ca este cel mai vechi schit de maici din tara noastra. La insistentele Doamnei Despina, Neagoe Basarab ridica pe ruinele de aici, la 1522, o biserica in jurul careia se revigoreaza si o obste monastica. Despina Doamna s-a retras aici ca maica Platonida si tot aici s-a facut monahie si mama lui Mihai Viteazul. Cea din urma, maica Teofana, isi doarme somnul de veci la Cozia. Biserica schitului Ostrov are hramul Nasterea Maicii Domnului, o icoana a Sfantei Fecioare Maria de aici, fiind facatoare de minuni. Pentru ca Neagoe nu era prea bogat, biserica s-a sfintit nezugravita. Pentru cult s-au folosit in prima faza icoane pictate, aflate astazi in Muzeul de Arta al Romaniei. Altarul a fost pictat in 1752, iar frescele bisericii au fost terminate in 1760. Tot atunci s-a inlocuit si inscriptia din pisania veche cu un text romanesc, scris cu litere chirilice. Tampla este din lemn de tei aurit si dateaza de la zidirea bisericii, la fel ca si icoanele imparatesti, cea a Maicii Domnului fiind restaurata in 1791 de Ioan Zugravul.

DESCOPERIRI. In anii ’80 s-au facut aici cercetari arheologice care confirma vechimea locasului, monedele descoperite fiind mai vechi decat data construirii bisericii. Arhitectura intregului ansamblu manastiresc de la Ostrov are similitudini cu cea de la Prislop.

In istoria schitului s-au inregistrat si perioade mai intunecate, viata duhovniceasca fiind cand mai ridicata cand mai slabita. Exarhul manastirilor din judetul Valcea, arhimandritul doctor Vartolomeu Androni, povesteste: "Ostrovul a trait drama aceasta: la secularizare, la 1864, maicile au fost duse la Valeni, iar schitul a fost preluat de Cozia. Pana in 1989, Schitul Ostrov a functionat mai mult duminica sau cand era o sarbatoare si facea slujba acolo un preot de mir. Dupa 1997, cand s-a resfintit, a devenit schit de maici". Ce nu spune parintele Vartolomeu Androni este ca insusi sfintia sa a contribuit dupa 1990 la revigorarea acestui schit.

In prezent, aici vietuiesc 12 calugarite, care au preotul lor permanent. Fac 5-6 ore de slujba zilnic, iar sub aspect gospodaresc, muncesc in atelierul de croitorie. Vara, totul este inundat de zecile de specii de flori, arbori si arbusti. Si de smerenia, ascultarea si dragostea maicutelor.