Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parcul Naţional Buila-Vănturariţa este pe cale de a fi ras, deşi are doi ani de la infiinţare. Pericolul vine din partea proprietarilor care vor să ridice vile, dar şi din partea exploatatorilor de calcar, care cer restrăngerea ori inchiderea acestuia cu toate că este cel mai mic parc din Romănia.
Parcul Naţional Buila-Vănturariţa este pe cale de a fi ras, deşi are doi ani de la infiinţare. Pericolul vine din partea proprietarilor care vor să ridice vile, dar şi din partea exploatatorilor de calcar, care cer restrăngerea ori inchiderea acestuia cu toate că este cel mai mic parc din Romănia.Â
In ultima perioadă, cei care vor să exploateze la maximum pădurea, printre care reprezentanţii obştilor şi proprietarii de terenuri, au inaintat numeroase solicitări de micşorare a parcului din Vălcea.Cu toate că zona este protejată prin lege, iar construcţia de imobile este interzisă in aria parcului, reprezentanţii Obştilor Cheia şi Bărbăteşti au cerut schimbarea calităţii unor parcele, astfel că acestea ar trece din zona de conservare specială, ori ar fi excluse definitiv. In acest caz ar fi vorba de aproximativ 400 de hectare.
Â
EROARE DE CALCUL. Printre cei care susţin restrăngerea parcului se numără şi Exploatarea Minieră Bucureşti, Sucursala Vălcea. Se doreşte extinderea terenului deţinut cu 24 de hectare, sub pretextul că limitele parcului nu ar fi fost calculate corect in Muntele Arnota. Minunea e posibilă, deoarece Ministerul Mediului a incurcat socotelile.
"Intr-adevăr, Ministerul Mediului a calculat greşit limitele acestea in 2004, astfel că nu s-a verificat dacă sunt zone concesionate sau nu", a declarat Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon, asociaţie care se ocupă de protejarea parcului. Specialiştii spun că această lărgire a perimetrului ar pune in pericol Mănăstirea Arnota, veche de patru secole, intrucăt calcarul se extrage prin dinamitare.
De-a lungul timpului, lăcaşul de cult care face parte din patrimoniul naţional a fost afectat de bubuituri, iar frescele, deteriorate. Asta nu pare să deranjeze, din moment ce exploatările care au un impact distructiv asupra mediului, durează de 40 de ani. Deocamdată, nimeni nu a luat atitudine, deşi Romănia are numai 7% din suprafaţă in regim de arii protejate, adică jumătate faţă de aria prevăzută de UE.
Â
Â
4.500 de hectare
De terenuri diverse, incluse in Parcul Buila-Vănturariţa, cuprind singura pădure de tisă din Carpaţii Meridionali şi conţine 100 de peşteri. In păduri se găsesc plante protejate ca floarea de colţ, iedera albă, orhidee, dar şi mamifere rare. In urmă cu 130 de milioane de ani, in această zonă a existat un recif de corali, motiv pentru care munţii au o formă şi un  colorit aparte.
