PDL a devenit brokerul Portului Constanţa

Interesele obscure afectează un proiect de 100 de milioane euro. Senatorul Mircea Banias e naşul porturilor de la mare

Senatorul Mircea Banias, care asi­gu­­ră interimatul la conducerea or­ga­ni­­za­ţi­ei judeţene, conduce din um­bră şi Compania Naţională Adminis­tra­ţia Porturilor Maritime Constanţa SA, so­cietate de interes strategic pentru România. Această companie ad­mi­­nis­­trează porturile Constanţa, Midia şi Mangalia.

Criza s-a resimţit şi în ac­ti­vitatea companiei încă din 2009, când a înregistrat scăderi ale traficului de marfă de 33%. Mircea Banias cu­noaş­te foarte bine specificul acestei so­cietăţi, pentru că a fost director al companiei în perioada 2004-2005. Încă de atunci, Mircea Banias şi l-a apropiat pe Ioan Bălan, care era di­rector în cadrul companiei. Acum, când Banias a ajuns în Parlament, l-a numit pe Ioan Bălan la  "cârma" Portului Constanţa.

Legătura dintre cei doi este una foarte strânsă, nu doar pe conside­rente de competenţă, ci pentru că au şi interese comune. Senatorul Banias şi Ioan Bălan sunt ac­ţi­onari la Euro Shiping Services SRL, societate care are ca obiect de activitate transporturile maritime şi costiere de marfă. Pentru ca totul să fie sub control, se­natorul Banias şi-a angajat şi fratele, Emil Banias, în funcţia de director tehnic al CNAPM Constanţa. Anul acesta o nouă afacere s-a ivit pentru echipa PDL. Este vorba despre pro­iectul de extindere a digului de nord al Portului Constanţa cu 1.050 m. Lucrarea este necesară pentru a prelungi digul până la lungimea la care a fost proiectat iniţial. Extinderea este necesară pentru protecţia zonei de sud a portului de acţiunea cu­renţilor şi a valurilor. Lucrarea be­neficiază de finanţare europeană, dar aceasta este valabilă numai până în 2013. Din păcate, acum proiectul s-a împotmolit la organizarea li­ci­taţiei. Se pare că interesele cuplului Banias - Bălan sunt mai presus chiar şi de de­ci­­ziile instanţelor.

De această lucrare s-au interesat 60 de firme, iar 11 au depus oferte ferme. S-a organizat licitaţia şi comisia condusă de Ioan Bălan a stabilit că: "După evaluarea celor 11 oferte, cea mai bună din punct de vedere economic a fost oferta firmei germane Josef Mobius Bau AG". Compania a oferit 80.548.371,62 euro, fără TVA. Decizia a nemulţumit patru din cele zece companii perdante, care au făcut constestaţie.
În petiţia înaintată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contes­taţiilor se arată că Ioan Bălan a trecut cu vederea condiţii impuse de Caietul de sarcini întocmit chiar de angajaţii săi şi contrasemnat de domnia sa. În contestaţie se reclamă că nemţii de la Josef Mobius trebuia să facă dovada că au finalizat în întregime o lucrare a cărei valoare să fi fost de 55 milioane euro. Mobius a depus documentaţia aferentă unei lucrări aflată în construcţie şi care reprezenta un chei din Portul Yuhzne din Ucraina.

Această lucrare avea un alt cod specific de lucrare-CPV, nu cel care era cerut de caietul de sarcini, adică, cod pentru "lucrări de construcţii diguri". Pentru Ioan Bălan nu a contat că Mobius lucrează la un chei, nu la un dig, şi că lucrarea este în derulare, şi nu finalizată, aşa cum o cerea Caietul de sarcini.

El a trecut cu vederea şi că Mobius lucrează cu alţi trei subcontractori la acest chei. La sfârşitul lunii aprilie, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contes­taţiilor arăta în urma analizării contestaţiilor că se impune "anularea raportului procedurii de atribuire numărul 7833/30.03.2010 şi a tuturor actelor subsecvente acestuia şi refacerea acestuia în termen de 15 zile de la data comunicării".

Pentru comisia lui Bălan, decizia CNSC nu a contat, aşa că Mobius a rămas în continuare câştigătorul licitaţiei. În această situaţie contestatarii s-au adresat Curţii de Apel Constanţa aşa cum prevedea Caietul de sarcini. În această situaţie CNSC şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii.

Curtea de Apel s-a pronunţat pe 25 iunie. Decizia instanţei a confirmat-o pe cea a CNSC. Instanţa a decis, irevocabil, descalificarea companiei Josef Mobius Bau AG. Dispe­rat, Ioan Bălan a făcut recurs pe motivul că soluţionarea cauzei era de competenţa exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti cu toate că, în dosarul de achiziţie emis chiar de CNAPMC, se arată, la punctul "Căi de atac", că eventualele contestaţii se depun la CNSC şi la Curtea de Apel Constanţa. Este curios de ce se zbate atât Bălan pentru Mobius, care nu a reuşit să întrunească condiţiile impuse de CNAPMC prin Caietul de sarcini.

Ioan Bălan se comportă de parcă ar fi angajatul nemţilor, nu al statului român la CNAPM. Este mai mult decât evident că are un interes, nu am reuşit să stabilim dacă este unul material sau de partid. Dar reiese clar din acţiunile directorului portului că interesul statului este lăsat deoparte în faţa celui personal al lui Ioan Bălan sau al asociatului său, Mircea Banias. Aşa că timpul trece în detrimentul instituţiei pe care Bălan o conduce şi s-ar putea ca CNAPM să piardă această finanţare europeană care are ca termen limită 2013.