Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România sunt bătrâni care trăiesc din pensii de câţiva lei pe lună. Descoperim în toată ţara oameni care-şi duc zilele sub limita subzistenţei cu banii primiţi de la stat. Veniturile lor nu reprezintă însă o pensie propriu-zisă, ci ajutoare date de stat.
Fie că ne place sau nu, la sfârşitul unei activităţi de-o viaţă primim de la stat exact pensia pentru care am cotizat. Regula e simplă: cât plăteşti, atât primeşti. Dar asta nu înseamnă că cei care şi-au achitat asigurările cu conştinciozitate o viaţă întreagă pot trăi decent din pensiile primite de la statul român.
BĂTRĂNEŢE FĂRĂ BANI
Din nefericire, mulţi bătrâni trăiesc din sume derizorii sau
nu beneficiază astăzi de pensii deoarece contribuţia lor la bugetul de asigurări
sociale a fost ori foarte mică, ori nu a existat. Descoperim o bătrână de 70 de
ani, precum Petrica Vasile, din satul Lanurile, judeţul Brăila, căreia statul îi
dă 2 lei pe lună. Costă mai mult taxele de transport poştal decât pensia
propriu-zisă. Altă bătrână, din Maramureş, Ioana Roşca din satul
Rozavlea, care primeşte 3 lei pe lună. Mai putem căuta şi vom găsi mii de cazuri disperate în toată ţara. Pe aceşti oameni îi putem sprijini prin diverse donaţii şi ajutoare, dar nu le putem da o pensie decentă. Pentru că nu au contribuit cu mai mult la bugetul de asigurări sociale. “Aceste sume mici nu sunt pensii. Una dintre doamne beneficiază de pensie de urmaş dintr-un alt sistem. Pentru că pensia de urmaş era mai mare decât cea pe care ar fi primit-o în sistemul public, a optat pentru aceea, dar i-a rămas în plată pensia suplimentară, pentru că nu-i puteam lua acest drept. Această sumă este, într-adevăr, mică, dar nu reprezintă pensia propriu-zisă”, explică Angelica Mihail, purtătoarea de cuvânt a Casei Naţionale de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS). Aşa cum noi plătim acum două procente din salariul brut pentru pensiile private, în trecut se plăteau două procente pentru fondul de “pensie suplimentară”. În momentul în care persoana îşi încheia activitatea, se stabilea pensia de bază şi, în funcţie de numărul anilor în care a plătit această contribuţie în plus, se adăuga pensia suplimentară. În cazul bătrânei din Brăila este vorba tot de o pensie de urmaş de la soţul său care a muncit doar doi ani cu carte de muncă, astfel încât venitul corespunde contribuţiei foarte mici a acestuia la bugetul de asigurări sociale.
AJUTOARE DE STAT
Mai sunt şi alte sume mici sau foarte mici pe care statul le
plăteşte, fără ca acestea să reprezinte rezultatul contribuţiei la bugetul de
asigurări sociale. Confuzia între pensiile propriu-zise şi ajutoarele de la
stat este una terminologică, rezultată din actuala Lege nr. 19 din 2000, care
reglementează sistemul public de pensii. Se precizează că toate pensiile
suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori şi ajutoarele
sociale “devin pensii în înţelesul legii”. Dar diferenţele între diversele “pensii”
sunt foarte mari, unele fiind rezultatul contribuţiei de o viaţă la bugetul de
asi-gurări sociale în funcţie de venitul lunar, iar celelalte fiind ajutoare
date de stat. “Primesc ajutoare de la stat deţinuţi politici, deportaţii,
persecutaţii etnici şi alte categorii. Acestea sunt nişte indemnizaţii date în
funcţie de numărul de ani în care oamenii au fost persecutaţi”, mai explică
Angelica Mihail. Sunt sume care se adaugă pensiei propriu-zise. Dar dacă omul
nu mai are şi alte venituri în afara acestora, nu poate trăi din banii primiţi
de la stat. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu cei care muncesc astăzi la negru
sau au pe cartea de muncă numai salariul minim pe economie. Toţi aceştia sunt
viitoarele cazuri de peste 10, 20 sau 30 de ani, dacă nu vor avea alte
venituri.
