Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Problema a fost semnalată de actuala conducere a Consiliului Judeţean Suceava, care a primit o adresă de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin care se solicită ridicarea unei cantităţi de 160.500 de kilograme de ciment aflat în custodia Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi. După aproape cinci ani, cei de la frontieră roagă respectuos autorităţile judeţene să vină după aceste materiale de construcţie, deoarece "cimentul blochează spaţiul de parcare destinat tehnicii Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră".
Situaţia este inacceptabilă în viziunea preşedintelui Cătălin Nechifor, motiv pentru care, aşa cum se poartă în România, a solicitat constituirea unei comisii din partea Consiliului Judeţean Suceava care să verifice motivul pentru care nu a fost folosit acest ciment, dar şi provenienţa acestuia.
În curtea celor de la Poliţia de Frontieră Rădăuţi a fost în 2008 amplasată baza de distribuţie a materialelor de construcţie pentru sinistraţi. Rând pe rând toate au fost distribuite, cu excepţia celor 160 de tone de ciment, care s-au transformat în piatră. Sacii au fost ambalaţi în august 2008, iar valabilitatea lor era de doar 60 de zile. În prezent paleţii stau şi putrezesc în parcare, ocupând locurile autospecialelor Poliţiei de Frontieră. Întreaga cantitate de 160 de tone ar fi trebuit să ajungă la Arbore, însă aleşii locali de acolo au refuzat materialele de construcţie.
Povestea este una destul de încâlcită şi este rezultatul unor hotărâri ambigue şi a unui deliberativ local care a refuzat să construiască case pentru familii ce nu erau sinistrate.
În 2008, în localitatea Arbore inundaţiile nu au produs pagube la fel de mari precum în localităţile învecinate, însă cum în trecut aici au fost victime omeneşti în urma apelor, s-a luat decizia strămutării a 23 de familii care locuiesc pe cursul unui pârâu. Este vorba de mai locuinţele ce aparţin uneia dintre comunităţile rrome din Arbore, case construite fără nici o autorizaţie în ultimii ani.
Imediat după inundaţii, comisii mixte formate din autorităţi locale, cei de la ISU şi de la Prefectura Suceava, au analizat aceste locuinţe şi s-a recomandat ca aceste 23 de gospodării să fie strămutate, fiind în pericol în caz de alte inundaţii. De la Guvern s-au alocat materiale de construcţie, numai că în Hotărârea de Guvern de atunci se stipula că acestea se vor folosi pentru reconstrucţia caselor afectate de inundaţii.
De această exprimare s-au agăţat cei din Consiliul Local Arbore, pentru ca să nu aprobe terenurile pe care urmau să fie strămutate cele 23 de familii. Nimeni nu vroia de fapt ca să legitimeze mutarea rromilor în sânul comunităţii, deşi oficial nimeni nu recunoaşte acest lucru.
Primarul Ionel Hrincescu îşi aduce aminte de discuţiile din deliberativul local. "Erau case în zona inundabilă propuse pentru strămutare şi nu au mai fost strămutate. Noi am primit bani şi cantitatea de materiale pentru 23 de case. Am făcut şedinţă de consiliu local pentru ca să se pună la dispoziţie 23 de loturi, s-a citit Hotărârea de Guvern, însă a apărut problema asta cu nerespectarea HG-ului pentru că nu am avut case afectate, case distruse de inundaţii", a subliniat edilul comunei.
În prima şedinţă a Consilului Local s-a respins propunerea de alocare a terenurilor, iar în urma unor presiuni venite de la autorităţile judeţene s-a ajuns să se voteze Hotărârea de Consiliu Local. Însă aceasta a fost atacată în instanţă de mai mulţi localnici, care acuzau că nu se respectă HG-ul emis de guvernul Tăriceanu şi uite aşa casele nu s-au mai strămutat.
Fostul prefect al judeţului Suceava, Ovidiu Doroftei ne-a spus că acele materiale nu puteau lua altă destinaţie, decât cea pentru care au fost alocate. Şi cum nici statul nu s-a grăbit să recupereze din pagubă, s-a ajuns la situaţia de astăzi. "Materialele de construcţie au rămas în curtea Poliţiei de Frontieră ca urmare a Hotărârii de Consiliului Local de a nu mai construi casele pentru sinistraţi. S-au făcut în 2008 mai multe adrese către minister, către ANL- instituţia prin care s-au achiziţionat aceste materiale şi către Rezervele Statului, pentru a prelua aceste materiale, lucru care nu s-a întâmplat", ne-a declarat Doroftei.
Bizar este faptul că au existat şi alte materiale de construţie în afară de ciment, pe care primăria Arbore le-a redirecţionat către alte localităţi, puternic lovite de inundaţiile din 2008. Pentru acestea s-au găsit soluţii, însă cum cimentul nu a fost ridicat niciodată din curtea Poliţiei de Frontieră, acesta a fost abandonat. A fost uitat de zeci de birocraţi ai statului, care au ignorat cererile de retragere a cimentului, iar acum, după cinci ani s-au trezit că nu are practic cine să elibereze parcarea...pentru că şi asta va costa câteva mii de lei.
