Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea salarizării nu-i avantajează deloc pe angajaţii din structurile de apărare, iar poliţiştii sunt hotărâţi să o blocheze prin toate mijloacele legale. Vor protesta prin pichete, mitinguri, dar mai ales prin respectarea programului de lucru. Pentru orele suplimentare obligatorii, munca noaptea, sâmbăta, duminica şi de sărbători, au cerut indemnizaţie de 40% din soldă, dar li s-a refuzat. Acum vor să închidă la ora 16.00 şi în weekend, ca să respecte programul de lucru.
Poliţiştii din România sunt cu 20% mai puţini decât ar fi necesar, dar trebuie să facă faţă oricărei situaţii. Dacă se întâmplă să greşească, trebuie să plătească, dar dacă sunt atacaţi, uneori renunţă la a depune plângere pentru ultraj. Nu-i apără prea mult nici legislaţia, nu au nici măcar salariul mediu pe economie, dar trebuie să-şi rişte viaţa zilnic, pentru a le salva pe ale altora. Nu au nici măcar asigurarea CASCO pentru maşinile de serviciu.
Victimele ultrajului, fără avocat
În general, poliţiştii din România nu au prea multe drepturi, dar trebuie să-i apere pe români, uneori cu preţul vieţii, fie pentru că sunt ucişi, fie pentru că se îmbolnăvesc din cauza regimului de muncă. După mitingurile din 2008, poliţiştii au reuşit să obţină asigurarea de viaţă, care reprezenta unul dintre lucrurile refuzate poliţiştilor. Dar nu se pot apăra dacă sunt atacaţi, pentru că statul nu-i sprijină. „Asigurări de viaţă avem acum. Poliţiştii primesc o despăgubire în caz de deces sau de boală. Marea problemă rămâne asistenţa juridică pentru faptele comise în interes de seriviciu, deoarece există doar teoretic, nu şi practic. Poliţiştii nu sunt sprijiniţi, în practică, dacă sunt parte vătămată la infracţiunea de ultraj, de exemplu. Ar trebui să li se asigure asistenţă juridică, dar sunt obligaţi să-şi plăteasccă singuri avocatul. Noi, SNPPC, le asigurăm membrilor noştri asistenţă juridică, prin avocaţii plătiţi de sindicat, sau le decontăm o parte din sumă”, explică Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).
Buni de plată, dacă au greşit
Poliţiştii n-au voie să greşească în timpul serviciului, iar dacă se întâmplă să fie la volan, nu au asigurare. “La maşinile de serviciu nu există CASCO şi avem o problemă, pentru că de multe ori se consideră că este pagubă materială, în caz de accident. Şi pentru asta asigurăm asistenţă juridică. Dacă poliţistul e în misiune, legea spune că sarcina pagubei materiale se transferă în sarcina ministerului”, mai spune Dumitru Coarnă. Există un acord între sindicate şi Ministerul Afacerilor Interne, privind raporturile de serviciu, care a fost reactualizat abia anul acesta, după mai mult de doi ani de pauză, după ce fostul ministru, Petre Tobă, a refuzat să-l semneze. Actualul ministru de Interne l-a semnat la începutul acestui an şi astfel le-a asigurat măcar o parte de protecţie poliţiştilor.
Mai multe forme de protest
Poliţiltii consideră că noua lege a salarizării este fiasco total, pentru că majorările nu vor fi de 100% în 2022, aşa cum s-a convenit iniţial, din cauza sistemului de referinţă care a fost considerat salariul din 2017. „În toate structurile de apărare, salariile de bază nu vor fi majorate aşa cum prevede legea. Vom fi furaţi prin aplicarea acestei legi. La personalul contractual se pierd 1-2 procente, la poliţişti rămân tot la acelaşi nivel. Nu se elimină disfuncţiile salariale existente, ci le adâncesc. Acum lucrăm la o scrisoare deschisă pentru preşedintele Iohannis, pe care o vom trimite şi Avocatului Poporului, pentru a nu fi promulgată legea. Dorim să fie trimisă înapoi, în Parlament, penru a mai lucra la ea”, mai spune liderul sindical.
Vom declanşa o activitate de consultare pentru acţiuni de protest. Urmează mitinguri, pichetarea instituţiilor, dar mai ales vom respecta legea în privinţa orelor de program, adică vom închide posturile de poliţie la ora 16.00, vom închide telefoanele după programul de lucru şi nu vom mai răspunde în timpul liber. Dumitru Coarnă, preşedintele SNPPC
Dacă aveam personal suficient, nu mai trebuia să lucrăm suplimentar. Am cerut o indemnizaţie pentru aceste intervenţii în mod constant de la domiciliu în timpul liber, de până la 40% din salariul de funcţie, dar ni s-a scos din corpul legii, la intervenţia lui Marica. Dumitru Coarnă, preşedintele SNPPC
