Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ŞOCANT ● Comisia europeană ignoră dezastrul ecologic de la Copşa MicăÎn timp ce pentru Bulgaria a declanşat procedura de infrigement, din cauza poluării oraşului Sofia de un combinat metalurgic, Comisia Europeană ignoră dezastrul ecologic de la Copşa Mică. Mai mult, comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, a aprobat amânarea investiţiilor de mediu până în 2014.
ŞOCANT ● Comisia europeană ignoră dezastrul ecologic de la Copşa Mică
În timp ce pentru Bulgaria a declanşat procedura de infrigement, din cauza poluării oraşului Sofia de un combinat metalurgic, Comisia Europeană ignoră dezastrul ecologic de la Copşa Mică. Mai mult, comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, a aprobat amânarea investiţiilor de mediu până în 2014.
Aşa cum arătam în articolul de ieri, Comisia Europeană a decis să iniţieze procedura de infringement împotriva Bulgariei, din cauză că uzina de tratare a oţelului Kremikovtzi nu respectă standardele de mediu. Măsura dură a fost adoptată de CE ca urmare a reclamaţiei făcute de primarul Boiko Borissov privind nivelul ridicat de poluare a fabricii Kremikovtzi, situată la periferia capitalei.
AVERTISMENT. "Dorinţa noastră este ca uzina să respecte standardele privind poluarea. Fie va îndeplini aceste standarde, fie va fi închisă", a avertizat, scurt şi decis, primarul Boiko Borissov. Combinatul în cauză este deţinut de gigantul indian Ispat (care deţine şi Sidex Galaţi ) şi este pentru Sofia ceea ce este pentru Copşa Mică Uzina Sometra, adică principala sursă de poluare (în paranteză fie spus, combinatul de la Copşa Mică poluează de zeci şi chiar sute de ori mai tare decât cel de la Sofia şi cu substanţe mult mai otrăvitoare, precum SO2 – care, în combinaţie cu umiditatea din atmosferă, se transformă în acid sulfuric –, pulberi de plumb, zinc, cadmiu etc.).
Aşadar, CE a reacţionat la reclamaţia făcută de primarul Sofiei. La noi, primarul din Copşa Mică, precum şi primarii din celelalte localităţi din zonă – Axente Sever, Micasasa, Târnava etc. – victime ale poluării de la Sometra tac şi se sufocă cu noxele otrăvitoare, alături de cetăţenii care i-au ales să le reprezinte interesele. Nu poţi să nu te întrebi: Oare cine şi cu ce le-a închis gura?!
"AOLEU! EU NU SUNT PRIMARUL SOFIEI". L-am întrebat pe primarul oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, dacă a aflat de demersul omologului său de la Sofia, de decizia Comisiei Europene şi, evident, l-am mai întrebat de ce nu recurge la un demers asemănător pentru a opri poluarea de la Sometra. Primarul ne-a mărturist că habar n-are de ce se întâmplă în Bulgaria, de acţiunea primarului din Sofia etc., după care a început să se lamenteze: "Ce, dom’le, eu sunt primarul din Sofia? Pot eu să fac ce a făcut ăla? Pot io să mă lupt cu ăştia? Păi, a doua zi aş fi terminat! Adică, să scot io castanele din focul lor (?! – n.r.), şi după aia tot io să rămân de prost? Niciodată!". Fără comentarii.
COMISARUL DE MEDIU APÅRÅ POLUAREA. Pe de altă parte, comisarul pentru Mediu de la CE, Stavros Dimas, care cunoaşte foarte bine situaţia de la Copşa Mică (a fost la faţa locului în 2007 însoţit de Sulfina Barbu), nu reacţionează aşa cum a reacţionat în cazul Bulgariei, ci tace mâlc. Să fie grecul Stavros Dimas "intimidat" cumva de conaţionalii săi, proprietarii greci de la Mytilineos Holding ai Sometra Copşa Mică?! Adevărul este că Stavros Dimas este cel care, împreună cu fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, le-a acordat grecilor de la Sometra, cu o uşurinţă cel puţin suspectă, dacă avem în vedere politica tot mai restrictivă a Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, amânarea termenului-limită pentru finalizarea acestor investiţii până în anul 2014, deşi, aşa cum arătăm, grecii se angajaseră în 1998, prin contractul de privatizare, că le vor termina până în 2004. Începând cu anul 2004, Sometra Copşa Mică a funcţionat fără autorizaţie legală, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, cu acordul tacit al Ministerului Mediului eliberându-le grecilor fel de fel de autorizaţii "provizorii". Acest "lasă-mă să te las" a durat până în 2007, când comisarul UE pentru Mediu, împreună cu Sulfina Barbu, a "pus piciorul în prag" şi a fost de acord cu amânarea, prin programul de conformarea, a celei mai importante investiţii de mediu de la Sometra – construirea unei fabrici de acid sulfuric (care urmează să capteze şi să valorifice noxele de SO2, care acum sunt aruncate în atmosferă) până în 2014. De notat că în 2007, potrivit staţiilor de monitorizare, Sometra a depăşit de 125 de ori norma de emisii de dioxid de sulf în atmosferă. Şi totuşi a primit autorizaţie de funcţionare, plus amânarea investiţiilor. Nici în bantustane nu se mai întâmplă aşa ceva!
"ORGANELE LOCALE TUŞESC ÎN RÅND CU NOI". În biroul primarului din Copşa Mică, stând de vorbă cu reprezentanţii Consiliului Local, care ni se plângeau de atitudinea refractară a patronilor de la Sometra şi de complicitatea guvernanţilor de la Bucureşti, care promit şi ei marea cu sarea, dar nu iau nici o măsură pentru stoparea sau măcar reducerea poluării în zonă, mi-am amintit de o întâmplare de prin anii ’80. Ioan Ştirban, un mare gospodar din satul Ţapu, comuna Micasasa (lângă Copşa Mica), crescător de porci, vaci şi alte animale, s-a enervat într-o noapte că nu mai putea respira de atâta fum cât ieşea din coşurile de la Copşa Mică, s-a dus aţă la Poştă şi i-a zis centralistei: "Acum, da’ acum, pe loc, să-mi faci legătura la Bucureşti cu tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu, să-i spun că aici nu se mai poate trăi, nu se mai poate respira, îmi mor viţeii, caii şi purceii, să ia măsuri". Femeia zice: "Păi, la ora asta? E miezul nopţii…" "Nu contează – zice nea Ştirban, Ceauşescu mă cunoaşte, că io fac producţie mare, vând totul la stat, nu se va supăra, fă-mi legătura acum"… Sună femeia pe la Bucureşti, întreabă-n stânga şi-n dreapta, cere nişte numere de pe la Comitetul Central şi, la un moment dat, îi răspunde un activist, ofiţer de serviciu la CC. Acesta încearcă să-l liniştească pe Ştirban, să facă un memoriu scris, să-l trimită la CC etc. La un moment dat îl întreabă pe Ştirban: "Dar organele locale de partid ce fac acolo, dom’le? Nu iau măsuri?". "Ce să facă, dom’le, organele locale? Tuşesc şi ele în rând cu noi, nu pot face nimic, se îneacă şi ei, săracii...".
MAI DÅ, STÅPÅNE, MAI LASÅ, JUPÅNE! În privinţa obligaţiilor investiţionale ale Sometra cuprinse în "generosul" plan de conformare, la solicitarea noastră, ARPM Sibiu ne-a transmis că, în urma analizei recent efectuate, "s-a constatat realizarea acestora cu următoarea observaţie: pentru măsurile ce au avut drept scop instalarea de echipamente de depoluare (adică măsurile cele mai importante – n.r.) s-a solicitat SC Sometra monitorizarea prin laboratoare acreditate a tuturor emisiilor de poluanţi aferente acestor surse, doar după analiza rezultatelor şi verificarea respectării limitelelor impuse urmând a se considera măsurile finalizate". Cu alte cuvinte, după principiul "mai dă, stăpâne, mai lasă, jupâne", şi în acest an Sometra va primi autorizaţie de funcţionare, nu pe baza investiţiilor finalizate, ci pe baza obişnuitelor promisiuni, de 10 ani neonorate.
În timp ce pentru Bulgaria a declanşat procedura de infrigement, din cauza poluării oraşului Sofia de un combinat metalurgic, Comisia Europeană ignoră dezastrul ecologic de la Copşa Mică. Mai mult, comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, a aprobat amânarea investiţiilor de mediu până în 2014.
Aşa cum arătam în articolul de ieri, Comisia Europeană a decis să iniţieze procedura de infringement împotriva Bulgariei, din cauză că uzina de tratare a oţelului Kremikovtzi nu respectă standardele de mediu. Măsura dură a fost adoptată de CE ca urmare a reclamaţiei făcute de primarul Boiko Borissov privind nivelul ridicat de poluare a fabricii Kremikovtzi, situată la periferia capitalei.
AVERTISMENT. "Dorinţa noastră este ca uzina să respecte standardele privind poluarea. Fie va îndeplini aceste standarde, fie va fi închisă", a avertizat, scurt şi decis, primarul Boiko Borissov. Combinatul în cauză este deţinut de gigantul indian Ispat (care deţine şi Sidex Galaţi ) şi este pentru Sofia ceea ce este pentru Copşa Mică Uzina Sometra, adică principala sursă de poluare (în paranteză fie spus, combinatul de la Copşa Mică poluează de zeci şi chiar sute de ori mai tare decât cel de la Sofia şi cu substanţe mult mai otrăvitoare, precum SO2 – care, în combinaţie cu umiditatea din atmosferă, se transformă în acid sulfuric –, pulberi de plumb, zinc, cadmiu etc.).
Aşadar, CE a reacţionat la reclamaţia făcută de primarul Sofiei. La noi, primarul din Copşa Mică, precum şi primarii din celelalte localităţi din zonă – Axente Sever, Micasasa, Târnava etc. – victime ale poluării de la Sometra tac şi se sufocă cu noxele otrăvitoare, alături de cetăţenii care i-au ales să le reprezinte interesele. Nu poţi să nu te întrebi: Oare cine şi cu ce le-a închis gura?!
"AOLEU! EU NU SUNT PRIMARUL SOFIEI". L-am întrebat pe primarul oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, dacă a aflat de demersul omologului său de la Sofia, de decizia Comisiei Europene şi, evident, l-am mai întrebat de ce nu recurge la un demers asemănător pentru a opri poluarea de la Sometra. Primarul ne-a mărturist că habar n-are de ce se întâmplă în Bulgaria, de acţiunea primarului din Sofia etc., după care a început să se lamenteze: "Ce, dom’le, eu sunt primarul din Sofia? Pot eu să fac ce a făcut ăla? Pot io să mă lupt cu ăştia? Păi, a doua zi aş fi terminat! Adică, să scot io castanele din focul lor (?! – n.r.), şi după aia tot io să rămân de prost? Niciodată!". Fără comentarii.
COMISARUL DE MEDIU APÅRÅ POLUAREA. Pe de altă parte, comisarul pentru Mediu de la CE, Stavros Dimas, care cunoaşte foarte bine situaţia de la Copşa Mică (a fost la faţa locului în 2007 însoţit de Sulfina Barbu), nu reacţionează aşa cum a reacţionat în cazul Bulgariei, ci tace mâlc. Să fie grecul Stavros Dimas "intimidat" cumva de conaţionalii săi, proprietarii greci de la Mytilineos Holding ai Sometra Copşa Mică?! Adevărul este că Stavros Dimas este cel care, împreună cu fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, le-a acordat grecilor de la Sometra, cu o uşurinţă cel puţin suspectă, dacă avem în vedere politica tot mai restrictivă a Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, amânarea termenului-limită pentru finalizarea acestor investiţii până în anul 2014, deşi, aşa cum arătăm, grecii se angajaseră în 1998, prin contractul de privatizare, că le vor termina până în 2004. Începând cu anul 2004, Sometra Copşa Mică a funcţionat fără autorizaţie legală, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, cu acordul tacit al Ministerului Mediului eliberându-le grecilor fel de fel de autorizaţii "provizorii". Acest "lasă-mă să te las" a durat până în 2007, când comisarul UE pentru Mediu, împreună cu Sulfina Barbu, a "pus piciorul în prag" şi a fost de acord cu amânarea, prin programul de conformarea, a celei mai importante investiţii de mediu de la Sometra – construirea unei fabrici de acid sulfuric (care urmează să capteze şi să valorifice noxele de SO2, care acum sunt aruncate în atmosferă) până în 2014. De notat că în 2007, potrivit staţiilor de monitorizare, Sometra a depăşit de 125 de ori norma de emisii de dioxid de sulf în atmosferă. Şi totuşi a primit autorizaţie de funcţionare, plus amânarea investiţiilor. Nici în bantustane nu se mai întâmplă aşa ceva!
"ORGANELE LOCALE TUŞESC ÎN RÅND CU NOI". În biroul primarului din Copşa Mică, stând de vorbă cu reprezentanţii Consiliului Local, care ni se plângeau de atitudinea refractară a patronilor de la Sometra şi de complicitatea guvernanţilor de la Bucureşti, care promit şi ei marea cu sarea, dar nu iau nici o măsură pentru stoparea sau măcar reducerea poluării în zonă, mi-am amintit de o întâmplare de prin anii ’80. Ioan Ştirban, un mare gospodar din satul Ţapu, comuna Micasasa (lângă Copşa Mica), crescător de porci, vaci şi alte animale, s-a enervat într-o noapte că nu mai putea respira de atâta fum cât ieşea din coşurile de la Copşa Mică, s-a dus aţă la Poştă şi i-a zis centralistei: "Acum, da’ acum, pe loc, să-mi faci legătura la Bucureşti cu tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu, să-i spun că aici nu se mai poate trăi, nu se mai poate respira, îmi mor viţeii, caii şi purceii, să ia măsuri". Femeia zice: "Păi, la ora asta? E miezul nopţii…" "Nu contează – zice nea Ştirban, Ceauşescu mă cunoaşte, că io fac producţie mare, vând totul la stat, nu se va supăra, fă-mi legătura acum"… Sună femeia pe la Bucureşti, întreabă-n stânga şi-n dreapta, cere nişte numere de pe la Comitetul Central şi, la un moment dat, îi răspunde un activist, ofiţer de serviciu la CC. Acesta încearcă să-l liniştească pe Ştirban, să facă un memoriu scris, să-l trimită la CC etc. La un moment dat îl întreabă pe Ştirban: "Dar organele locale de partid ce fac acolo, dom’le? Nu iau măsuri?". "Ce să facă, dom’le, organele locale? Tuşesc şi ele în rând cu noi, nu pot face nimic, se îneacă şi ei, săracii...".
MAI DÅ, STÅPÅNE, MAI LASÅ, JUPÅNE! În privinţa obligaţiilor investiţionale ale Sometra cuprinse în "generosul" plan de conformare, la solicitarea noastră, ARPM Sibiu ne-a transmis că, în urma analizei recent efectuate, "s-a constatat realizarea acestora cu următoarea observaţie: pentru măsurile ce au avut drept scop instalarea de echipamente de depoluare (adică măsurile cele mai importante – n.r.) s-a solicitat SC Sometra monitorizarea prin laboratoare acreditate a tuturor emisiilor de poluanţi aferente acestor surse, doar după analiza rezultatelor şi verificarea respectării limitelelor impuse urmând a se considera măsurile finalizate". Cu alte cuvinte, după principiul "mai dă, stăpâne, mai lasă, jupâne", şi în acest an Sometra va primi autorizaţie de funcţionare, nu pe baza investiţiilor finalizate, ci pe baza obişnuitelor promisiuni, de 10 ani neonorate.
Caii şi copiii – cei mai afectaţi
Studiile efectuate în ultimii ani, dar dosite cu grijă de autorităţi, arată că starea de sănătate a oamenilor, îndeosebi a copiilor din zonă, prezintă o serie de caracteristici care au condus la definirea unui "Sindrom Copşa Mică". Acesta este manifestat prin "metalurie şi metalemie crescute, anemii, întârzieri de creştere şi osificare, dezvoltare staturo-ponderală mai redusă, scăderea dezvoltării neuropsihice". De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Publică din Cluj-Napoca, la copiii din zonă, valorile plumbemiei şi ale cadmiemiei sunt deosebit de ridicate. Dintre copiii investigaţi s-a constatat că, la Copşa Mică, 78,72% au anemie, proporţia ajungând la 88,23% în Axente Sever, comuna învecinată". Un adevărat genocid. Sunt afectate, de asemenea, animalele, în mod deosebit caii, care, din cauza plumbului şi a cadmiului, se îmbolnăvesc de saturnism şi mor pe capete, dar şi culturile din zonă, cu deosebire fructele şi legumele.
