Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
E chipul semeţ al unei frumoase şcoli. Ziua Unirii a reprezentat o unire a sufletelor la împlinirea a 95 de ani de activitate şcolară pentru Colegiul Naţional Cuza Vodă din Huşi. Pe 24 ianuarie aţi urmărit cu toţii reportaje ce prezentau desfăşurarea manifestărilor dedicate Unirii în special din marile oraşe ale ţării. Însă evenimentul a fost trăit intens, cu mari emoţii şi în oraşele mai mici, dar cu adevărat importante. Cum e Huşiul, oraşul dintre vii situat la marginea celor două Moldove despărţite încă de Prut. Oraş care ar putea deveni în viitorul nu foarte îndepărtat urbea ce uneşte ţinuturile româneşti reîntregite.
În aceste zile, cea mai importantă unitate de învăţământ din localitate, Liceul “Cuza-Vodă”, a sărbătorit 95 de ani de existenţă. Un frumos poem dedicat evenimentului şi intitulat “95 de flori” a scris cu această ocazie poetul Ion Gheorghe Pricop…
Fulguia intens pe umerii marelui Cuza, acoperind cu speranţe şi flori de nea statuia din parcul ce străjuie unitatea de învăţământ cu pricina. Politicienii locali, în frunte cu destoinicul primar Ioan Ciupilan, au deschis seria manifestărilor întinzând un adevărat pod de flori în apropierea voievodului. Profesorii de la colegiul amintit, situat la o aruncătură de flori, se pregăteau pentru marea sărbătoare. 24 ianuarie însemna pentru ei şi marcarea a 95 de ani de existenţă a unităţii de învăţământ. Cu nostalgia şi emoţia strânse ca o coroniţă la piept, zeci de foşti absolvenţi, alături de actuali elevi, profesori de azi şi de ieri, s-au strâns într-o sală pentru aduceri aminte, pentru a trage o linie, socotind împliniri, chibzuind la viitoare proiecte, nutrind speranţe şi gânduri de recunoştinţă pentru cei ce nu mai sunt. Amfitriorul evenimentului a fost competentul profesor de istorie, un adevărat profesionist întru arhive şi poveşti de viaţă, prof. Costin Clit, cel care a scos cu această ocazie şi o frumoasă monografie a liceului, cu interesante imagini vechi de pe vremea când dascălii îi pedepseau pe elevi pentru nesârguinţă, ca în poveştile lui Creangă. Numeroşi oaspeţi de seamă au onorat invitaţia de a participa la eveniment: academicianul Constantin Toma, profesorul universitar Ioan Petru, prof. dr. Theodor Codreanu şi mulţi alţii, toţi întâmpinaţi de inimosul director al Colegiului Naţional “Cuza-Vodă” - prof. Manuela Iacob.
Unitatea de învăţământ înfiinţată odată cu Unirea
De la profesorul Costin Clit am aflat că prestigioasa unitate de învăţământ a luat fiinţă odată cu Unirea. “Liceul de băieţi a primit numele de Cuza-Vodă, iar numele soţiei Elena Cuza va fi dat liceului de fete”. În expunerea de motive prezentată Senatului cu acest prilej se arată: “Măreţul act al unirii Basarabiei cu Patria-Mamă a creat oraşului Huşi situaţia fericită de a fi, din margine de ţară, centrul vechei Moldove care cuprindea întreaga regiune a centrului Bararabiei”. Încă de atunci românii din dreapta Prutului se gândeau la tinerii învăţăcei de dincolo de râu, ce veneau să studieze aici. “Cel mai apropiat oraş din ţară în regiunea cuprinsă între oraşele Chişinău, Bender şi Cahul este Huşi. El trebuie să servească întreaga populaţie basarabeană cuprinsă în aceste limite ca centru de cultură, în acest scop huşenii, gândindu-se să vină în sprijinul fraţilor lor din Basarabia, au pregătit un internat pentru elevii basarabeni”. Decretul de înfiinţare a Liceului de băieţi “Cuza Vodă” a fost promulgat de Regele Ferdinand I Întregitorul. Academicianul Constantin Toma a ţinut o frumoasă alocuţiune de Ziua Unirii, ziua Colegiului Naţional “Cuza Vodă”: “Sunt fericit că am absolvit liceul cu numele lui Alexandru Vodă Cuza, născut la Huşi după teza de doctorat a lui Dumitru Ivănescu. Aici exista şi casa în care acesta a locuit, între timp fiind distrusă….Sunt ceea ce sunt (academician - n. red.) pentru că m-au învăţat limba română, limba engleză sau biologia profesori străluciţi, dedicaţi, de la această şcoală”. Academicianul a subliniat faptul că generaţiile de absolvenţi ai acestei unităţi de învăţământ au fost întotdeauna în frunte, câştigând premii la olimpiadele naţionale şi absolvind ulterior prestigioase instituţii de învăţământ superior.
Fiţi geniali, domnilor politicieni!
Prof. dr. Nicolae Ionescu, din partea Inspectoratului Judeţean Şcolar Vaslui, a subliniat ceea ce spunea în urmă cu ani marele întemeietor de şcoală românească Spiru Haret - “Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara”. Iar Colegiul Naţional “Cuza Vodă” arată bine! Aşa cum sublinia director prof. Manuela Iacob, acesta e complet renovat şi modernizat, cu laboratoare performant utilate, sală media şi toate dotările necesare. A urmat să aducă un cuvânt la ceas de sărbătoare poate cel mai titrat dintre huşenii de astăzi, profesorul dr. Theodor Codreanu, recent premiat de Academia Română. Acesta a spus că a primit observaţia să fie mai scurt, mai succint, în evocarea sa. “I-am dat dreptate amfitrionului văzând că au început să plece din sală elevii şi să dispară politicienii. Goethe a dat o definiţie a geniului ca fiind o lungă răbdare. Şi ei trebuie să înveţe să aibă răbdare. De aceea, dragi elevi, fiţi geniali astăzi!”, a spus genial prof. Theodor Codreanu. El a amintit şi de românii, absolvenţi sau nu ai instituţiei de învăţământ sărbătorite, ce au făcut cinste Huşiului, amintind de Ion Minulescu, care a locuit în oraşul dintre vii timp de trei ani şi care a scris aici “Acuarela”. De poetul Ion Barbu, ce “a stat aici doi ani în timpul celui de-al doilea război mondial”. De Anton Holban, care s-a născut aici. De Cezar Ivănescu, care a studiat o perioadă, de Costache Olăreanu sau de scriitorul contemporan Ion Gheorghe Pricop. Un frumos tablou al şcolii de altădată, o evocare de final a bravei şcoli huşene, în cuvinte simple: “în timpul iernii, sobele scoteau fum, erau condiţii grele de care nu ne-am plâns niciodată”. Astăzi, cu încălzire centrală, săli de sport şi bibliotecă dotată cu sute, mii de volume, liceul reuşeşte să promoveze olimpici, dar în primul rând oameni de nădejde, în ciuda aşa-zisei crize din sistemul de învăţământ românesc. Inimosul bibliotecar Constantin Donose a rostit frumoasa poezie “95 de flori”, compusă cu acest prilej de Ion Gheorghe Pricop.
Unirea celor ce fac cinste şcolii şi oraşului - Alexandru Giugaru, Mihai Ralea, Gheorghe Focşa
Prof. Lina Codreanu, autor şi creator de valoare a şcolii huşene, cea care se ocupă şi de imaginea artistică a liceului dar şi a oraşului, a încheiat într-o notă optimistă cu o înţeleaptă zicală “moldovinească”: “Foaie verde ciucalău, foarte bine că nu-i rău!”. Aşa şi este şi a fost în ianuarie 2014 la Huşi, la sărbătoarea Colegiului Naţional Cuza Vodă şi a Unirii. Amintim la final şi câteva personalităţi legate de prestigioasa instituţie de învăţământ: Alexandru Giugaru, actor, Ion Alexandru Angheluş, poet şi publicist, Paul Barais, erou al celui de-al doilea război mondial, George Buznea, poet şi traducător, Radu Cernătescu, chimist şi savant, Petre Constantinescu-Iaşi, academician, istoric şi om politic, Ştefan Costăchescu, procuror general, preşedintele Tribunalului Militar Suprem, Veturia Dragănescu- Vericeanu, traducătoare a poeziei eminesciene în limba franceză, Gheorghe Focşa, sociolog şi etnolog, director al Muzeului Satului, Vladimir Frimu, pictor, Popa Cristinel, scriitor, Marin Gârnăţeanu, membru al Academiei Române, Teodor Gârneţ, mecanic electrician, specialitatea motoare de avion, coordonează proiectarea motorului IAR-7M, Viorel Herşcovici- Huşi, pictor, Ioan Petru, logician, Cezar Ivănescu, scriitor, Paul Popescu-Neveanu, psiholog, Maria Răducanu, jazzmen, Theodor D. Speranţia, scriitor şi folclorist şi mulţi alţii.
