Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionaliate cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.
"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea menţionată încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 44 alin. (3), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75, precum şi pe cele ale art. 136 alin. (5) din Constituţie", susţine şeful statului în sesizare.
Parlamentul a transmis pe 26 iunie spre promulgare acest act normativ.
Iohannis menţionează că Senatul, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat legea într-o formă substanţial diferită faţă de Camera Deputaţilor, fiind introduse noi dispoziţii referitoare la realizarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, dar şi aspecte legate de concesiunea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind eliminate prevederile care vizau procedurile şi circuitul documentelor necesare în procesul de adoptare a hotărârilor consiliului local.
"Prin forma adoptată de Senat legea se îndepărtează atât de scopul ei iniţial, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative, cât şi de forma adoptată de Camera Deputaţilor, cea mai mare parte a modificărilor adoptate de Senat referindu-se la realizarea inventarului bunurilor aparţinând domeniului public al statului", arată preşedintele Iohannis.
El apreciază că actul normativ încalcă, prin modul său de adoptare, principiul bicameralismului, cu consecinţa neconstituţionalităţii legii în ansamblul său.
Potrivit şefului statului, legea supusă controlului de constituţionalitate schimbă procedura privind inventarul bunurilor aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul în care atestarea apartenenţei bunurilor la domeniul public judeţean sau de interes local nu se mai face prin hotărâre de Guvern. Astfel, după înscrierea provizorie a bunurilor, realizată de către oficiul teritorial al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ca urmare unei hotărâri a autorităţii deliberative, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice transmite un punct de vedere în termen de maximum 60 de zile.
Ulterior acestui punct de vedere şi modificării, dacă este cazul, a hotărârii de aprobare a inventarului bunurilor din domeniul public, se adoptă o altă hotărâre a autorităţii deliberative, prin care se atestă inventarul bunurilor din domeniul public local. În plus, valabilitatea atestării la domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale este condiţionată de existenţa, ca premisă, a unui mod legal de dobândire a proprietăţii publice.
"Instituirea posibilităţii ca un bun pentru care nu există acte doveditoare ale dreptului de proprietate să fie inclus în inventarul bunurilor aparţinând domeniului public, prin simpla declaraţie pe propria răspundere a secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care atestă simplul fapt că nu există litigii soluţionate definitiv, deschide posibilitatea ca bunurile să fie trecute în inventarul bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale chiar şi în lipsa unor acte doveditoare ale dreptului de proprietate", subliniază şeful statului în sesizare.
Preşedintele Iohannis adaugă că legea instituie unele excepţii de la regula potrivit căreia concesionarea bunurilor ce aparţin domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face prin licitaţie publică. În acest context, el menţionează prevederea conform căreia "concesionarea terenurilor ce aparţin domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale se poate realiza în mod direct către proprietarii construcţiilor edificate pe acestea, precum şi în situaţiile prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", completând că legiuitorul a instituit dreptul de preempţiune doar pentru constructorii de bună-credinţă la cumpărarea terenului din proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale.
"Posibilitatea concesionării respectivelor terenuri în mod direct către proprietarii construcţiilor edificate pe acestea, fără licitaţie publică şi fără a se face distincţie între constructorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, constituie un privilegiu nejustificat obiectiv şi raţional pentru această categorie faţă de alţi proprietari interesaţi de concesionarea respectivului teren - dar care nu au ridicat o construcţie pe acesta - contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, prin introducerea acestei dispoziţii, se creează posibilitatea ca inclusiv constructorii de rea-credinţă să beneficieze de acest privilegiu, în raport cu o persoană interesată de concesionarea terenului, o atare reglementare fiind contrară scopului legii şi reglementărilor privind concesiunea, drept modalitate de exploatare a unui bun al unei unităţi administrativ-teritoriale, aspect ce contravine şi art. 1 alin. (5) din Constituţie", explică şeful statului.
El solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său. http://www.agerpres.ro
