Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cristian locuia doar cu bunica într-un imobil abandonat. Cei doi erau din Teleorman şi veniseră în Bucureşti pentru ca bunica să-şi poată găsi de muncă. În urma mutării, Cristian a rămas în afara sistemului de educaţie, iar bunica nu a ştiut cum să-l reînscrie la şcoală. Timp de un an, băiatul nu a mai beneficiat de nicio formă de educaţie.
Cazul lui Cristian nu este unic. Una dintre principalele cauze ale abandonului şcolar este sărăcia. Multe familii nu-şi permit să acopere costurile îmbrăcămintei, rechizitelor sau transportului casă-şcoală. Adesea, intervine şi problema spaţiului de locuire inadecvat, care nu asigură copilului condiţiile necesare studiului. O altă cauză a părăsirii timpurii a şcolii este nivelul educaţional scăzut al familiei. La acestea se adaugă starea dezas¬truoasă a multor şcoli din mediul rural, discriminarea pe criterii sociale şi etnice şi migraţiile asociate cu munca în străinătate ori tranziţia mediu rural-periferie urbană.
Rechizitele şi masa caldă pot ține copiii la şcoală
Programele de tip after school sunt eficiente mai ales în situaţia în care sprijinul educaţional este combinat cu ajutor material concret. În urma intervenţiei organizaţiei „Salvati Copiii”, Cristian a recapitulat pe timpul verii cunoştinţele din primii trei ani de şcoală, apoi a fost reînscris în clasa a IV-a. După ore, băiatul rămâne la Centrul Educaţional de la Școala Gimnazială Nr. 178 pentru a beneficia de rechizite, sprijin la teme şi masă de prânz. Familia a fost susţinută şi cu plata chiriei pentru câteva luni, astfel încât Cristian şi bunica sa au putut să se mute într-o locuinţă decentă. În mediul rural, situaţia este şi mai dificilă, din cauza distanţelor mari dintre casă şi şcoală. În Bahna Arini, în 2013, din 10 absolvenţi de şcoală primară, doar cinci au continuat studiile. În 2014, când a început programul de prevenire a abandonului şcolar desfăşurat de Fundaţia „FĂRĂ”, toţi cei şapte absolvenţi de şcoală primară au mers la gimnaziul aflat la 11 kilometri de localitate. Fundaţia oferă mese calde, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite la peste 200 de copii cu vârste cuprinse între 6-11 ani. „Copiii provin în general din familii sărace şi numeroase, cu părinţi analfabeţi sau cu numai trei-patru clase primare. Unii dintre copii îşi întrerup studiile pentru a pleca din ţară împreună cu familiile, după care le vine foarte greu să recupereze”, explică Firuţa Păstrăv, director la Fundaţia „FĂRĂ”.
Ce face statul român pentru a preveni abandonul
Ministerul Educaţiei a investit în anul şcolar 2012- 2013 în jur de 814.759 milioane lei (dintr-un buget total de 7.9 miliarde lei) în programe destinate susţinerii elevilor cu dificultăţi financiare. Programul naţional„„Rechizite Şcolare”, prin care copiii săraci primeau rechizite, a avut un buget de 17,81milioane de lei şi 722.198 de beneficiari. 21.091 de copii din familii dezavantajate au primit un computer în cadrul prgramului „EURO 200”, care a avut un buget de 18,56 milioane de lei. Ceea ce lipseşte, însă, este un program centrat pe problema abandonului şcolar. Astfel, multe şcoli din mediul rural rămân inac¬cesibile ori dezafectate. Deşi specialiştii europeni recomandă implicarea părinţilor în deciziile legate de şcoală şi servicii individuale de consiliere şi mentoring pentru elevii cu risc de abandon şcolar, astfel de programe sunt practic inexistente în România.
Cel mai amplu program pentru a preveni abandonul este “Cornul şi laptele”. Statul investeşte 417,48 milioane de lei în acest program care are 2.126.878 de beneficiari. Urmează programul de transport la şcoală, care costă 154 de milioane de lei.
Aproape o cincime dintre elevii români rămân cu cel mult opt clase. Deseori, acest lucru se întâmplă când părinţii nu sunt suficient de educaţi pentru a şti ce diferenţă poate face educaţia în viaţa copiilor lor.
