Promisiuni la CSM

La primul său drum la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a promis un sediu nou pentru CSM şi bani suficienţi pentru asigurarea independenţei justiţiei.

PREMIERĂ - Tăriceanu a fost în vizită la “vecini”

La primul său drum la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a promis un sediu nou pentru CSM şi bani suficienţi pentru asigurarea independenţei justiţiei.

Călin Popescu Tăriceanu a figurat în rapoartele CSM fie pentru telefonul dat fostului procuror general Ilie Botoş în ziua reţinerii lui Dinu Patriciu, fie pentru întâlnirile de la Palatul Victoria cu omul de afaceri, dar şi cu ministrul de atunci al Justiţiei, Monica Macovei. Trei ani la rând, premierul a ignorat invitaţiile CSM de a participa la bilanţurile activităţii Consiliului. Abia după ce noul şef al CSM, Lidia Bărbulescu, a ameninţat că va sesiza Curtea Constituţională pentru conflictul creat între Guvern şi CSM pe tema neconsultării Consiliului la proiectele de legi privind justiţia a avut loc o întâlnire. Ieri pentru întâia oară, şeful Guvernului, însoţit de consilierul său Tudor Chiuariu, a călcat pragul sediului CSM, unde s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului, Lidia Bărbulescu, şi vicepreşedintele Graţiana Isac, în prezenţa ministrului interimar la Justiţie, Teodor Meleşcanu, şi a altor funcţionari din Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Finanţe.

INVITAT ÎN “SALA OBSCURĂ”. Tăriceanu şi alaiul au fost invitaţi în obişnuita sală de şedinţe a CSM, Lidia Bărbulescu simţind nevoia să-şi ceară scuze pentru spaţiul strâmt unde de regulă mai intră şi presa. Bărbulescu a spus că este o sală mai mult obscură decât o sală unde ar trebui să îşi desfăşoare activitatea o instituţie constituţională. De reţinut că pentru actualul sediu, impropriu necesităţilor Consiliului, CSM plăteşte o chirie lunară de aproximativ 60.000 de euro.

ASIGURĂRI. Premierul Tăriceanu a asigurat conducerea CSM că instituţia va primi un nou sediu, iar magistraţii vor beneficia de venituri suficiente pentru a asigura independenţa justiţiei, solicitând însă ca procesele deschise de magistraţi pentru anumite drepturi salariale să nu devină o practică. El a amintit la finalul discuţiilor că politica salarială este decisă de Guvern, iar deciziile favorabile obţinute în justiţie de magistraţi, care au solicitat acordarea unor drepturi salariale, au “bulversat” bugetul.

PREMIERUL. “S-a mers pe o practică de aplicare a principiului nediscriminării care nu funcţionează însă în domeniul politicii salariale, deoarece, altfel, ar trebui ca toată lumea să aibă un singur sistem de salarizare, fără diferenţieri. Este o practică ce excede cadrul normal de concepere a sistemului de salarizare şi care în niciun caz nu ţine de resortul justiţiei”, a spus Tăriceanu. El a precizat că hotărârile definitive ale instanţei de acordare a drepturilor salariale vor fi respectate, dar a arătat că această măsură va “distorsiona” nu doar relaţiile dintre magistraţi şi celelalte categorii de bugetari, cât şi situaţia din cadrul sistemului judiciar. Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a explicat că incoerenţele legislative înregistrate din 1999 au obligat magistraţii să se adreseze justiţiei pentru a primi din partea Guvernului drepturi salariale neacordate. “Împreună cu Ministerul Justiţiei şi CSM, trebuie să găsim o formulă de reglementare coerentă şi unitară pentru corectarea lacunelor legislative”, a spus Tăriceanu.

ŞEFUL CSM. Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu s-a declarat multumită de discuţiile avute cu premierul în legătură cu obţinerea unui sediu pentru Consiliu, dar şi cu consultările dintre Executiv şi CSM pe legile privind magistraţii. “Am primit asigurări din partea primului-ministru şi a ministrului Teodor Meleşcanu că vom beneficia de toată atenţia pentru a obţine un nou sediu sau un teren pentru construirea sediului CSM şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a afirmat Lidia Bărbulescu. Totodată, preşedintele CSM a spus că s-a discutat despre obligativitatea respectării procedurii de legiferare în sensul avizării actelor normative privind sistemul judicar de către CSM. Pe de altă parte, în cadrul discuţiilor care au durat mai mult de o oră şi jumătate, dintre reprezentanţi ai CSM, Ministerul Justiţiei şi ai Guvernului, s-au abordat şi aspectele legate de condiţionalităţile cuprinse în raportul de ţară privind sistemul judicar românesc. Lidia Bărbulescu a spus că de la momentul preluării mandatului a susţinut deschiderea relaţiilor de colaborare cu celelate puteri ale statului, respectându-se atribuţiile constituţionale. “Nu consider că relaţiile instituţionale pot fi de natură a afecta independenţa justiţiei. Independenţa justiţiei vizează numai actul de justiţie, nu şi relaţiile instituţionale”, a precizat judecătorul Lidia Bărbulescu. Ea a susţinut că personal este mulţumită şi crede în continuarea relaţiilor de colaborare cu Executivul în ceea ce priveşte CSM, instanţe şi parchete.

MELEŞCANU ACUZĂ POŞTA. Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, a afirmat, joi, că problema generată de situaţia poştală pentru sistemul judiciar va fi evaluată, pentru a se vedea dacă nu cumva s-a făcut o creştere spectaculoasă a tarifelor de către Poşta Română. “Să vedem cum s-au cheltuit banii şi dacă nu cumva am asistat la o creştere spectaculoasă a tarifelor de la Poşta Română, care nu le-a permis să se înscrie la numărul de procese”, a spus Meleşcanu. Poşta Română este obligată, potrivit unui contract, să trimită corespondenţa, citaţiile şi alte comunicări ale instanţelor. Meleşcanu a respins susţinerile potrivit cărora Ministerul Justiţiei nu a virat banii pentru serviciile poştale, el susţinând că plafoanele cerute au fost achitate pentru ianuarie, iar pentru lunile februarie şi martie, “ceva mai reduse”. Ministrul interimar al Justiţiei a adăugat că este o problemă de management al instanţelor privind timbrele poştale. În urmă cu o săptămînă, membrii CSM s-au plâns ministrului Meleşcanu că, în prezent, cea mai gravă problemă a sistemului judiciar este aceea că nu sunt bani pentru achitarea taxelor poştale şi pentru onorariile din oficiu (pentru avocaţi - n.r.). Ca răspuns la problema ridicată de CSM, ministrul Teodor Meleşcanu a precizat că a constatat “cu stupoare” că în ceea ce priveşte cheltuielile taxelor poştale, nu există un contract cu Poşta Română. “Poşta Română îşi face regulile proprii, face majorări de tarife cum doreşte şi când doreşte, iar în al doilea rând, pune condiţii aşa cum vrea, ca de exemplu plata în avans - aşa cum se întâmplă la unele Tribunale şi Curţi de apel -, sigur, probabil şi datorită acumulării de datorii, în acest mod o să mergem cu achitarea datoriilor”, a mai afirmat Teodor Meleşcanu.