Puiu Popoviciu poate părăsi ţara

Curtea de Apel Bucureşti a admis, astăzi, contestaţia omului de afaceri Puiu Popoviciu faţă de interdicţia impusă de procurori de a părăsi ţara, însă soluţia poate fi atacată cu recurs, informează Mediafax.

Decizia - pronunţată în şedinţă publică - poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După aflarea deciziei, Puiu Popoviciu a declarat că "Justiţia funcţionează".

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis, în 20 mai, prelungirea măsurii preventive în cazul omului de afaceri Puiu Popoviciu, din data de 22 mai până la 21 iunie.

În 2000, omul de afaceri Puiu Popoviciu ar fi luat, prin asociere, un teren de 230 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, care ar fi fost subevaluat, la 82.000 de euro.

Proiectul Baneasa a fost început în anul 2000, când Ioan Alecu a devenit rectorul USAMVB, iar terenul pe care se afla fosta fermă Băneasa i-a fost retrocedat universităţii prin Legea 1/2000.

Acest dosar se afla în lucru la DNA, iar fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) Cornel Şerban, prin intermediul ofiţerului DGA Petru Picovici, ar fi încercat să intervină pentru soluţionarea cazului.

Astfel, la sfârşitul lunii martie, procurorii anticorupţie i-au reţinut pe fostul şef al DGIPI Cornel Şerban, ofiţerul DGA Petru Pitcovici, pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu şi pe fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Ioan Alecu. Ulterior, procurorii anticorupţie nu au mai formulat cerere de arestare preventivă pentru Ioan Alecu, considerând că a fost cinstit pe parcursul audierilor şi că a colaborat cu anchetatorii.

Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2008 - martie 2009, Petru Pitcovici, ofiţer de poliţie judiciară, şeful Diviziei Operaţiuni în cadrul Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi Cornel Şerban, directorul DGIPI, "au contactat un ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, solicitându-i acestuia, ca prin orice mod, inclusiv prin încălcarea procedurilor legale, să determine finalizarea cu celeritate a anchetei şi emiterea unei soluţii de neurmărire penală faţă de Popoviciu Gabriel şi Alecu Ioan Nicolae"

Ofiţerul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanţă a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în dosarul privind tranzacţionarea terenului din Băneasa aparţinând Universităţii de Agronomie.

Acest dosar a fost deschis în 2005-2006, fiind cercetaţi penal Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu, în cazul cărorat, în 14 februarie 2008, Parchetul instanţei supreme a dispus neînceperea urmăririi penale, însă dosarul a fost redeschisă de DNA.

Potrivit motivării date de judecători pentru decizia de a nu elibera mandate de arestare pentru Popoviciu, Şerban şi Pitcovici, dosarul a fost deschis "în urmă cu câţiva ani (2005-2006)", la sesizările lui Gigi Becali şi Lucian Gabriel Bundoiu.

La acea dată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început cercetarea penală a doi dintre inculpaţii anchetaţi, în prezent, de DNA în dosarul cunoscut drept "Popoviciu-DGIPI", Ioan Nicolae Alecu, fost rector al Universităţii, şi Aurel Gabriel Popoviciu. Ei erau cercetaţi pentru aceleaşi infracţiuni pentru care sunt anchetaţi şi în prezent.

În 14 februarie 2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o rezoluţie prin care a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei doi.

În urma unor schimbări legislative, competenţa instrumentării unor astfel de cauze a revenit Direcţiei Naţionale Anticorupţie care, potrivit documentului citat, printr-o rezoluţie din 11 iunie 2008, a infirmat soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În completarea probatoriului administrat în dosarul 206/P/2006 s-au mai făcut audieri şi o evaluare premisă a terenului de 224 hectare deţinut, în mod nelegal, potrivit Parchetului, de către SC Băneasa Investments SRL", se mai arată în documentul citat.

În cauză au intervenit cei doi angajaţi ai DGIPI "în condiţiile unei lentori a desfăşurării actelor procesuale în dosar", susţin judecătorii, arătând că "inculpaţii Pitcovici Petru Daniel şi Şerban Ilie Cornel, în considerarea unei relaţii colegiale cu ofiţerul judiciar Motoc Ion (de la DNA, n.r.), l-au contactat, solicitându-i, potrivit afirmaţiilor lor, dar şi ale Parchetului, concursul la urgentarea finalizării cercetărilor privindu-i pe inculpaţii Alecu şi Popoviciu".

În 20 şi 23 martie 2009, Parchetul a dat rezoluţii de începere a urmăririi penale şi a pus în mişcare acţiunea penală, întrucât s-a apreciat că există indicii că Popoviciu l-a ajutat pe Alecu să săvârşească un abuz în serviciu în formă calificată.

"Pe de altă parte, numiţii Şerban Cornel Ilie şi Pitcovici Petru Daniel l-au contactat şi i-au solicitat ofiţerului judiciar Motoc Ion să reuşească să fie delegat în instrumentarea acestei cauze şi să îndeplinească acte care să determine soluţionarea cu celeritate a dosarului şi emiterea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale faţă de Popoviciu Aurel, asigurându-l într-un mod discret dar perceptibil de intenţia recompensării sale materiale şi eventualei avansări ierarhic profesionale", se arată în documentul citat.

La sfârşitul lunii martie, Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea în libertate a lui Cornel Şerban, a lui Petru Pitcovici şi a omului de afaceri Gabriel "Puiu" Popoviciu, cei trei având interdicţie de a părăsi ţara. Procurorii DNA au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care s-a judecat în 1 aprilie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă respingând cererea acuzării de a-i aresta pe cei trei, însă a menţinut interdicţiile impuse.

Potrivit DNA, Ioan Alecu este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar Gabriel Aurel (Puiu) Popoviciu, de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave.

Totodată, Ilie Cornel Şerban este acuzat de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase, în timp ce Petru Pitcovici este cercetat pentru favorizarea infractorului. (V.A.)