Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Referendumul pentru suspendarea lui Băsescu atinge un nou vârf al represiunii pe care instituţiile “cu naşu’ în suflet” au declanşat-o împotriva adversarilor politici. Dosarul “Referendumul”, pornit din ordinul lui Băsescu de procurorii-slugi de pe filiera Macovei-Morar-Kovesi, trimite în judecată 75 de inculpaţi. Ei sunt de fapt reprezentanţii celor peste 7,4 milioane de cetăţeni care au votat în iulie 2012 pentru destituirea lui Băsescu Traian, un preşedinte care a încălcat în repetate rânduri şi în mod grav Constituţia României. Voinţa acestor cetăţeni de a scăpa ţara prin mijloace democratice şi constituţionale de un preşedinte ilegitim, a fost însă deturnată de jocurile de culise dirijate de oamenii regimului băsist puşi în funcţii cheie. Rezultatul real al referendumului a putut fi viciat prin manevrarea cvorumului, a unei decizii împotriva evidenţelor luate de o Curte Constituţională politizată şi ţinută sub control de biografiile tulburi ale judecătorilor compromişi şi şantajabili.
Mai mult, pentru a susţine această ruşinoasă revenire la Cotroceni, agenţii de influenţă băsişti au lansat, după teza “loviturii de stat”, pe cea a fraudării masive a referendumului. În acest sens au pornit o campanie furibundă de intimidare a alegătorilor, de hărţuire a organizatorilor referendumului printr-un arsenal de mijloace poliţieneşti fără precedent. Procurorii smulgeau probe de la bătrânii fără discernământ, prin scoaterea oamenilor din biserici. Procurorii lui Daniel Morar au organizat celebrele “curţi itinerante”, care au introdus ca procedură jurământul pe capotă.
Ţinta acestor descinderi la nivel naţional era să susţină minciuna lansată de Monica Macovei şi trompetele băsiste că au fost fraudate 1,5-2 milioane de voturi la referendum. La finalul acestei mascarade avem în sinteză dosarul prin care Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, şi alte 74 de persoane – preşedinţi şi membri ai unor comisii de votare – sunt trimişi în judecată. Lucian Papici şi-a încheiat cu acest rechizitoriu o carieră ruşinoasă de procuror-politic, în fruntea unei secţii cheie a DNA.
Pentru a acoperi lipsa de probe în susţinerea “fraudării masive a referendumului”, DNA îşi validează sintagma de instituţie băsistă, pusă în slujba intereselor politice prin comunicatul care încununează lucrarea de poliţie politică a procurorului Papici Lucian:
“Prezentul dosar penal nu a putut să cuprindă, în mod obiectiv, analiza eventualelor (subliniere redacţie) infracţiuni comise în secţii de votare de pe întreg teritoriul naţional, situaţiile descrise şi probate reprezentând numai exemple dintre cele mai relevante din punct de vedere al procentajului de prezenţă la vot comparat cu media naţională”.
Aşadar, în optica securisto-stalinistă a DNA, sunt deja suspect incriminate eventualele infracţiuni în localităţile cu prezenţă la vot peste media naţională. Sunt absolviţi de a deveni acuzaţi de rechizitoriul lui Papici cei care trăiesc în localităţile care nu s-au prezentat masiv la vot, au dat curs îndemnului transmis de Băsescu pentru a-şi salva scaunul.
Ţintele inculpării
Ce se urmăreşte prin trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea?
În primul rând “justificarea” tevaturii interne şi internaţionale provocate de minciuna “fraudării”. Sublinierea cu “eventualele infracţiuni” din comunicatul DNA are clar această menire, să-l prezinte pe Dragnea drept “marele combinator”.
În al doilea rând, trimiterea spre instanţă a unui vicepremier – poziţie pe care o ocupă Dragnea în Executiv ar urma să aibă consecinţe politice. Băsescu abia aşteaptă să ceară suspendarea a încă unui ministru, să “ajute” şi el pe cât poate încurcarea treburilor în Palatul Victoria.
Dar aici calculul este greşit; Băsescu poate cere suspendarea doar în cazul unor acţiuni imputabile în legătură cu exercitarea atribuţiilor de ministru, ceea ce nu este cazul acum. În fine, dosarul lui Dragnea ar urma să fie “muniţie” pentru propaganda băsistă care să acuze alianţa USL de corupţie la nivel înalt, de nerespectarea Justiţiei.
De asemenea, s-ar justifica, în consecinţă, şi “victimizarea” lui Papici, procurorul cu mandatele expirate, care nu vrea însă să renunţe la scaun. Băsiştii, după modelul lui Daniel Morar, dar şi al şefului de coloană, Băsescu Traian, tocmai prin asta îşi arată “calitatea morală”, nelăsându-se duşi din poziţiile pe care le deţin, decât cu picioarele înainte.
Ce declară Dragnea?
“Nu este o mare surpriză pentru mine, mai ales după ce joi am văzut şi eu la televizor comanda dată de Traian Băsescu la DNA, să trimită dosarul în instanţă”, a declarat Liviu Dragnea.
El a arătat că, din punctul său de vedere, este şi un lucru bun în “nebunia asta”, şi anume că opinia publică are posibilitatea să vadă toate acuzaţiile din dosar, “care spun că o activitate de campanie electorală este de fapt infracţiune”. “Faptul că sunt acuzat că am trimis nişte mesaje pe care nu le-am trimis, că am organizat un sistem informatic pe care nu l-am organizat şi pentru că oamenii au venit la vot, asta este o lovitură, după părerea mea, destul de tare la temelia democraţiei”, a mai declarat Liviu Dragnea.
El a mai spus că nu ia în calcul să demisioneze din Guvern, pentru că este vorba de acuzaţii nefondate la adresa sa şi, în plus, “sunt nişte proiecte la care s-a angajat”, pe care vrea să le ducă la capăt, acuzaţiile care i se aduc neavând legătură cu activitatea sa în Executiv”.
Ponta, refuzat de DNA
Surprinzător, Victor Ponta a fost refuzat la audieri de procurorul Papici în dosarul “Referendumul”. Primul-ministru a solicitat în două rânduri să fie audiat în apărarea colegului de partid şi de Guvern Liviu Dragnea, dar i s-au respins cererile. Ca atare, Victor Ponta a catalogat acest dosar ca “unul politic, ca multe altele din ultima sută de ani”.
Pe lângă Ponta, au fost respinşi la audieri din lista de martori şi alţi politicieni importanţi care au fost implicaţi direct în organizarea referendumului pentru suspendarea lui Băsescu: Antonescu, Silaghi, Blaga.
________________________________________________
Din comunicatul DNA
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 75 de inculpaţi, sub aspectul infracţiunilor reţinute în dosarul cunoscut opiniei publice sub numele de dosarul “Fraudă la referendum”:
I. NICOLAE-LIVIU DRAGNEA, secretar general al unui partid politic (la data faptelor), în prezent deputat şi vicepremier, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În calitate de secretar general al unui partid, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În concret, folosirea influenţei şi autorităţii s-a făcut în următoarele modalităţi:
1. Ca un prim pas, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice.
2. În paralel, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid. Sistemul informatic avea două componente IT:
– o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat “1855” ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr
– o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii “coordonatori judeţeni” sau “coordonatori”) să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare.
3. De asemenea, Nicolae-Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot.
II. Demersul infracţional al inculpatului Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot.
