Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urma cu 6 decenii, la 29 august 1949, in URSS a fost detonata prima bomba nucleara, eveniment tinut secret de I.V. Stalin si acolitii lui, dar care a avut o importanta uriasa in evolutia situatiei politice postbelice si mai ales in proliferarea armei atomice si in cursa inarmarilor. Părintele bombei nucleare sovietice a fost Piotr Leonidovici Kapita, un român basarabean.
Istoria şi consecinţele unui eveniment secret:
29 august 1949. Pe poligonul nuclear Semipalatinsk din Kazahstan este detonata prima bomba nucleara sovietica. Ea avea 22 kilotone - fata de 15 kilotone, cât avea bomba similara americana detonata la 6 august 1945, la Hiroshima.De la Moscova nu se anunta nimic oficial, iar toate aceste detalii au fost aflate aproape o luna mai târziu.
23 septembrie 1949. Presedintele SUA, Harry S. Truman, declara ca, potrivit datelor de care dispune Casa Alba, in URSS a fost detonata prima bomba nucleara.Declaratia a fost facuta cu câteva ore inainte ca, la New York, in cadrul sesiunii Adunarii Generale a ONU sa ia cuvântul seful delegatiei sovietice, Andrei Visinski, care ar fi putut anunta acest eveniment, provocând astfel un soc de proportii in rândul opiniei publice americane si occidentale.
25 septembrie 1949. Agentia sovietica de stiri TASS transmite un comunicat in care, intre altele, se arata: “Dupa cum se stie, in Uniunea Sovietica se desfasoara lucrari de constructie de proportii mari - constructii de centrale hidroelectrice, mine, canale si drumuri -, care necesita mari explozii cu folosirea celor mai moderne mijloace tehnice. Deoarece aceste explozii s-au produs si se produc destul de frecvent in diferite regiuni ale tarii, este posibil ca aceasta sa fi atras atentia in afara frontierelor Uniunii Sovietice. În ceea ce priveste productia energiei atomice, agentia TASS socoteste ca este necesar sa reaminteasca faptul ca, inca la 6 noiembrie 1947, ministrul Afacerilor Externe al URSS (V. M. Molotov - n.r.) a facut o declaratie in legatura cu secretul bombei atomice, subliniind ca “acest secret nu mai exista de mult”. Aceasta declaratie insemna ca Uniunea Sovietica a gasit secretul armei atomice si poseda aceasta arma.
Cercurile stiintifice din Statele Unite ale Americii au privit aceasta declaratie a lui V.M. Molotov ca un bluff, considerând ca rusii nu pot avea arma atomica inainte de 1952. Ei s-au inselat insa, intrucât Uniunea Sovietica a gasit secretul armei atomice inca in 1947…
În legatura cu controlul asupra armei atomice trebuie subliniat ca acest control va fi necesar pentru supravegherea punerii in aplicare a hotarârii privind interzicerea producerii armei atomice” (Scinteia nr.1540 din 27 septembrie 1949, pag.1). –
Imediat, Guvernele SUA, Marii Britanii si Canadei dau publicitatii declaratii pe aceasta tema.
- Specialistii militari au botezat prima bomba nucleara sovietica “Joe-4”; “Little Boy”(Baietelul) fiind numele primei bombe similare americane (detonata la Hiroshima, la 6 august 1945), iar “Fat Man”(Grasanul) al celei de a doua bombe atomice americane ce a explodat la Nagasaki, la 9 august 1945.
“Parintii” bombei nucleare sovietice sunt considerati savantii Igor Vasilievici Kurceatov, Andrei Dimitrievici Saharov si Piotr Kapita.
- Igor V. Kurceatov (1903-1960) a devenit, in 1943, seful proiectului nuclear sovietic lansat de I.V. Stalin, conducatorul URSS. Director al proiectului era seful KGB, sângerosul Lavrenti Beria.
Stalin ii ceruse lui Kurceatov ca, in 1948, cel târziu, sa detoneze prima bomba atomica sovietica. Echipa acestuia cuprindea alti celebri cercetatori stiintifici sovietici intre care Iuli Hariton si Iakov Zeldovici.
- Andrei Dimitrievici Saharov (1921-1989) este cel care a creat, in 1953, bomba cu hidrogen (bomba H) sovietica. Înca din 1948 el fusese integrat intr-un grup de cercetatori condus de fizicianul Igor Tamm.
Misiunea acestora era de a dezvolta armele nucleare sovietice. Pâna in 1962, cercetarile lor au fost folosite pentru conceperea si realizarea armelor nucleare sovietice.
- Piotr Leonidovici Kapita (1894-1984) este considerat, intr-o carte aparuta in 1955 in Franta, drept “parintele” bombei atomice sovietice. Tatal lui era general si provenea din Basarabia. La fel mama sa, o eminenta specialista in folclor si literatura pentru copii. Parintii sai vorbeau limba româna. Ca si Piotr Kapita, fiul sau, Serghei, care este academician, cunoaste perfect limba româna.
La Moscova, nu s-a recunoscut niciodata, dar specialistii in spionaj si savantii sustin ca programul nuclear al URSS a fost impulsionat decisiv de spionajul sovietic.
Mai concret, este cert ca i-au furnizat date savantul german Klaus Fuchs, ajuns in SUA, sotii Julius si Ethel Rosenberg si alti agenti ai KGB ale caror nume nu se cunosc.
- Klaus Fuchs (1911-1988) a fost un fizician german ajuns in SUA si angajat in Proiectul Manhatann - de producere a bombei atomice americane. A fost condamnat, in 1950, la 15 ani inchisoare pentru divulgarea secretelor privind bombele nucleare americane.
- Sotii Julius (n. 1918) si Ethel (n. 1915) Rosenberg au fost arestati in 1950 fiind acuzati de spionaj in favoarea URSS. Au fost condamnati la moarte si executati in 1953.
“Afacerea Rosenberg” este una dintre cele mai controversate din istoria SUA, ea izbucnind in plina perioada a “mccarthysm-ului”, asa-numita vânatoare de vrajitoare. Sotii Rosenberg sunt singurele persoane condamnate la moarte si executate pentru spionaj in Occident dupa al Doilea Razboi Mondial.
- Aleksandr Feklisov (1916-2009) este considerat spionul KGB care “a adus” bomba atomica in URSS. El a fost omul de legatura al lui Klaus Fuchs si al sotilor Rosenberg.
Sarov, oras din regiunea ruseasca Nijni Novgorod, a adapostit, sub numele de cod Arzamas-16, centrul secret de cercetari nucleare. În Occident, el a fost cunoscut sub numele acronimul VNIIEF. În “Memoriile” sale, acad. Andrei Saharov, care a lucrat si el in centrul de cercetari stiintifice din acest oras, il numeste “Instalatia”.
Numele sau de cod initial era KB11 (Biroul de constructii nr. 11) apoi a devenit Arzamas 60, intrucât era la 60 kilometri de orasul Arzamas. Cum cifra 60 a fost apreciata la KGB drept un indiciu important, numele a devenit “Arzamas-16”, iar localitatea a disparut din toate hartile si statisticile. Pâna in 1989, existenta orasului a ramas secreta.
Noul oras, construit in mare parte de prizonieri de razboi germani, adaposteste azi, intre altele, un “Muzeu al bombei atomice”, in care sunt prezentate arme nucleare din epoca sovietica (golite de continut) si fotografii ale persoanelor ce au participat la producerea lor. Un alt muzeu prezinta toate detaliile tehnologice ale realizarii bombelor respective. În 1993, orasul s-a infratit cu Los Alamos, localitate din SUA in care au existat laboratoarele de cercetari nucleare.
Ulterior, savantii nucleari rusi si-au botezat in gluma orasul “Los Arzamos”.
Anul 1949 a insemnat “spargerea” monopolului atomic american si debutul proliferarii nucleare.
- 3 octombrie 1952. Marea Britanie testeaza bomba A.
- 1 noiembrie 1952. SUA detoneaza prima bomba H (hidrogen), de o 100 de ori mai puternica decât bomba A.
- 12 august 1953. URSS testeaza prima bomba H.
- 15 mai 1957. Marea Britanie testeaza prima bomba H.
- 13 februarie 1960. Franta testeaza prima bomba A.
- octombrie 1964. R.P. Chineza testeaza prima bomba A.
- mai 1974. India detoneaza prima bomba A. Va urma in scurta vreme Pakistanul.
Clubul tarilor nucleare cuprinde azi SUA, Rusia, Marea Britanie, Franta, R.P. Chineza, India si Pakistanul.
Specialistii sustin ca si Israelul ar putea face parte din club, desi aceasta tara n-a recunoscut niciodata asa ceva. De asemenea, ei opineaza ca si Coreea de Nord, si Iranul au facut pasi mari in directia respectiva.
