Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
TULCEA ● Consiliul Judeţean nu predă terenurileReconstrucţia ecologică a amenajărilor agricole şi piscicole din Delta Dunării a fost din nou amânată. Reuniţi ieri într-o şedinţă extraordinară, membrii Consiliului Judeţean Tulcea nu au înscris pe ordinea de zi votarea Protocolului cu Administraţia Rezervaţiei, care să dea undă verde proiectului de renaturare.
TULCEA ● Consiliul Judeţean nu predă terenurile
Reconstrucţia ecologică a amenajărilor agricole şi piscicole din Delta Dunării a fost din nou amânată. Reuniţi ieri într-o şedinţă extraordinară, membrii Consiliului Judeţean Tulcea nu au înscris pe ordinea de zi votarea Protocolului cu Administraţia Rezervaţiei, care să dea undă verde proiectului de renaturare.
Terenurile din Delta Dunării care ar trebui reconstruite ecologic şi redate circuitului natural rămân în custodia Consiliului Judeţean Tulcea. Preluarea lor de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Dela Dunării, printr-un Protocol a fost din nou amânată. Protocolul a fost discutat în şedinţa ordinară a CJ Tulcea, din luna ianuarie şi respins cu majoritatea voturilor. Practic, consilierii PD-L, PSD şi PRM au votat împotrivă. Alături de aceştia, şi o parte din consilierii PNL au respins proiectul. În prealabil, protocolul primise şi avizul negativ al Comisiei Juridice a CJ Tulcea. Ulterior acestui eşec, una dintre susţinătoarele proiectului renaturării, secretarul de stat din Ministerul Mediului Lucia Varga (tot PNL), a cerut revizuirea. Aşa s-a ajuns ca CJ Tulcea să se reunească ieri într-o şedinţă, pentru a mai vota o dată Protocolul.
De data aceasta, surpriză! Protocolul nu a mai fost nici măcar inclus pe ordinea de zi a şedinţei, aşa că preluarea terenurilor de ARBDD mai are de aşteptat. Protocolul mai poate fi o dată inclus pe ordinea de zi şi supus votului, fiind nevoie de majoritate absolută (75% din voturi +1) pentru adoptarea lui. În caz contrar, reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai ARBDD trebuie să găsească o altă soluţie juridică pentru preluarea terenurilor.
INGINERII. Terenurile în discuţie sunt foste lacuri şi canale care pe vremea lui Ceauşescu au fost transformate în terenuri pentru agricultură şi în amenajări piscicole. În perioada 1996-2000, o parte din aceste terenuri au fost concesionate de Consiliul Judeţean Tulcea pe perioade de până la 49 de ani. Terenurile care nu au fost concesionate au fost reconstruite ecologic, fiind redate circuitului natural. Programul de reconstruţie ecologică din Delta Dunării, cel mai mare din lume, a beneficiat de apreciere internaţională, numeroase organizaţii şi convenţii acordând distincţii proiectului. Acesta s-a desfăşurat la maximă intensitate între 2000 şi 2004, în mandatului fostului guvernator al Deltei, Virgil Munteanu. În acea perioadă au mai fost preluate câteva terenuri de la CJ Tulcea. Din 2005 încoace însă, programul de reconstrucţie ecologică stagnează, negăsindu-se soluţii pentru preluarea terenurilor, deşi, la nivel declarativ, toate partidele sunt adeptele renaturării.
ILEGALITÅŢI. În încercarea de a prelua terenurile de la Consiliul Judeţean, guvernanţii au recurs şi la metode care nu s-au încadrat întotdeauna în lege. Astfel, în 2006 şi 2007, deşi terenurile nu le aparţineau, autorităţile au comandat şi plătit cu bani grei diverse studii pentru eventuale lucrări în aceste zone. Această iniţiativă a fost pedepsită de Curtea de Conturi Tulcea, care a constatat grave încălcări ale legii. Documentul Curţii de Conturi arată clar: "Având în vedere aspectele prezentate mai sus, instituţia prin contractele încheiate la cinci obiective angajate credite bugetare în sumă totală de 1.057.590,22 lei şi a efectuat plăţi în anul 2006 de 373.174, 15 lei, pentru cheltuieli ce nu sunt strict legate de activitatea instituţiei, aceasta datorită faptului că terenul aparţinând amenajărilor piscicole şi agricole pentru care s-au contractat lucrările de proiectare şi s-au plătit studiile de fezabilitate nu se află în domeniul de administrare a ARBDD, acesta aparţinând domeniului public de interes local sau judeţean. Au fost încălcate prevederile art. 22 din Legea 500/2003, privind finanţele publice, care precizează «Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale». Riscul efectuării de către ARBDD fie şi numai de proiectare pe terenuri ce nu se află în administrarea sa fără acordul proprietarului este acela că şi proprietarul terenurilor poate să angajeze lucrări identice sau diferite suportate tot din fonduri publice, ca de exemplu «modernizare şi exploatare pentru piscicultură intensivă în cadrul amenajării piscicole Murighiol» sau «studiu privind creşterea potenţialului economic în cadrul Amenajării agricole Dunavăţ-Murighiol», lucrări efectuate şi de Consiliul Judeţean Tulcea, în administrarea căruia, conform Legii 454/2001, se află terenurile." Raportul Curţii de Conturi mai stipulează că ordonatorul de credite, înainte de a continua lucrările şi de a efectua plăţi la respectivele obiective, trebuie să obţină preluarea în administrarea ARBDD Tulcea a terenurilor pe care se află amplasate aceste obiective sau acordul pentru executarea lucrărilor a celor care le deţin în administrare sau proprietate.
Reconstrucţia ecologică a amenajărilor agricole şi piscicole din Delta Dunării a fost din nou amânată. Reuniţi ieri într-o şedinţă extraordinară, membrii Consiliului Judeţean Tulcea nu au înscris pe ordinea de zi votarea Protocolului cu Administraţia Rezervaţiei, care să dea undă verde proiectului de renaturare.
Terenurile din Delta Dunării care ar trebui reconstruite ecologic şi redate circuitului natural rămân în custodia Consiliului Judeţean Tulcea. Preluarea lor de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Dela Dunării, printr-un Protocol a fost din nou amânată. Protocolul a fost discutat în şedinţa ordinară a CJ Tulcea, din luna ianuarie şi respins cu majoritatea voturilor. Practic, consilierii PD-L, PSD şi PRM au votat împotrivă. Alături de aceştia, şi o parte din consilierii PNL au respins proiectul. În prealabil, protocolul primise şi avizul negativ al Comisiei Juridice a CJ Tulcea. Ulterior acestui eşec, una dintre susţinătoarele proiectului renaturării, secretarul de stat din Ministerul Mediului Lucia Varga (tot PNL), a cerut revizuirea. Aşa s-a ajuns ca CJ Tulcea să se reunească ieri într-o şedinţă, pentru a mai vota o dată Protocolul.
De data aceasta, surpriză! Protocolul nu a mai fost nici măcar inclus pe ordinea de zi a şedinţei, aşa că preluarea terenurilor de ARBDD mai are de aşteptat. Protocolul mai poate fi o dată inclus pe ordinea de zi şi supus votului, fiind nevoie de majoritate absolută (75% din voturi +1) pentru adoptarea lui. În caz contrar, reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai ARBDD trebuie să găsească o altă soluţie juridică pentru preluarea terenurilor.
INGINERII. Terenurile în discuţie sunt foste lacuri şi canale care pe vremea lui Ceauşescu au fost transformate în terenuri pentru agricultură şi în amenajări piscicole. În perioada 1996-2000, o parte din aceste terenuri au fost concesionate de Consiliul Judeţean Tulcea pe perioade de până la 49 de ani. Terenurile care nu au fost concesionate au fost reconstruite ecologic, fiind redate circuitului natural. Programul de reconstruţie ecologică din Delta Dunării, cel mai mare din lume, a beneficiat de apreciere internaţională, numeroase organizaţii şi convenţii acordând distincţii proiectului. Acesta s-a desfăşurat la maximă intensitate între 2000 şi 2004, în mandatului fostului guvernator al Deltei, Virgil Munteanu. În acea perioadă au mai fost preluate câteva terenuri de la CJ Tulcea. Din 2005 încoace însă, programul de reconstrucţie ecologică stagnează, negăsindu-se soluţii pentru preluarea terenurilor, deşi, la nivel declarativ, toate partidele sunt adeptele renaturării.
ILEGALITÅŢI. În încercarea de a prelua terenurile de la Consiliul Judeţean, guvernanţii au recurs şi la metode care nu s-au încadrat întotdeauna în lege. Astfel, în 2006 şi 2007, deşi terenurile nu le aparţineau, autorităţile au comandat şi plătit cu bani grei diverse studii pentru eventuale lucrări în aceste zone. Această iniţiativă a fost pedepsită de Curtea de Conturi Tulcea, care a constatat grave încălcări ale legii. Documentul Curţii de Conturi arată clar: "Având în vedere aspectele prezentate mai sus, instituţia prin contractele încheiate la cinci obiective angajate credite bugetare în sumă totală de 1.057.590,22 lei şi a efectuat plăţi în anul 2006 de 373.174, 15 lei, pentru cheltuieli ce nu sunt strict legate de activitatea instituţiei, aceasta datorită faptului că terenul aparţinând amenajărilor piscicole şi agricole pentru care s-au contractat lucrările de proiectare şi s-au plătit studiile de fezabilitate nu se află în domeniul de administrare a ARBDD, acesta aparţinând domeniului public de interes local sau judeţean. Au fost încălcate prevederile art. 22 din Legea 500/2003, privind finanţele publice, care precizează «Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale». Riscul efectuării de către ARBDD fie şi numai de proiectare pe terenuri ce nu se află în administrarea sa fără acordul proprietarului este acela că şi proprietarul terenurilor poate să angajeze lucrări identice sau diferite suportate tot din fonduri publice, ca de exemplu «modernizare şi exploatare pentru piscicultură intensivă în cadrul amenajării piscicole Murighiol» sau «studiu privind creşterea potenţialului economic în cadrul Amenajării agricole Dunavăţ-Murighiol», lucrări efectuate şi de Consiliul Judeţean Tulcea, în administrarea căruia, conform Legii 454/2001, se află terenurile." Raportul Curţii de Conturi mai stipulează că ordonatorul de credite, înainte de a continua lucrările şi de a efectua plăţi la respectivele obiective, trebuie să obţină preluarea în administrarea ARBDD Tulcea a terenurilor pe care se află amplasate aceste obiective sau acordul pentru executarea lucrărilor a celor care le deţin în administrare sau proprietate.
