Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Un dar al tău pentru eternitate" este mesajul cu care Biserica speră să ajungă la inimile românilor şi să-i facă să doneze pentru catedrală. Donatorii cei mai generoşi au dorit să rămână anonimi, dar numele lor sunt cunoscute la Patriarhie şi vor avea parte de un tratament special. Chiar dacă nu vor fi pictaţi pe pereţii catedralei, cum se mai practică prin bisericile noastre, ctitorii vor fi pomeniţi la slujbele importante. Până acum, Patriarhia nu s-a gândit să-i informeze periodic pe cei care donează pe ce s-au dus banii lor, concret, dar Curtea de Conturi face controale în fiecare an, pentru că trebuie justificaţi banii veniţi de la instituţii. Cine doreşte detalii poate face solicitări la Cancelaria Sinodală sau la Departamentul economic al Patriarhiei.
"Chiar şi cei care donează 5 lei primesc chitanţă. Poate oricând să vină DNA-ul, catedrala chiar e un model de corectitudine", spune sigur pe el preotul Nicolae Crângașu, consilier patriarhal, unul dintre membrii echipei care dirijează lucrările. Pe lângă părintele Crângaşu, mai sunt cinci ingineri în echipa de coordonare. Cel mai tânăr - Vasile Crăcăoanu - a primit pe mână proiectul de la început, din 2010. Abia terminase Facultatea de Construcţii, la Iaşi, şi era şef de promoţie. El ne-a spus că cea mai grea perioadă a fost în 2013, când lucrau numai 50 de muncitori pe şantier. Nu erau bani suficienţi pentru a se face mai mult. Când au fost bani, a crescut şi amploarea lucrărilor. Acum, s-a ajuns la cel mai mare număr de muncitori - 850 de oameni, care lucrează şase zile din şapte, în trei schimburi. Duminica nu lucrează nimeni la catedrală.
Lucrările s-au derulat în funcţie de resursele de finanţare, dar nu a existat pauză până acum. Au fost unele întârzieri la infrastructură şi la pereţii mulaţi, de la câteva săptâmâni la 2-3 luni, dar nu au fost considerate semnificative. S-au aplicat şi penalităţi, dar, în general, n-au fost probleme, având în vedere complexitatea proiectului, spune inginerul Crăcăoanu. Compania mare care execută proiectul lucrează cu 20 de firme în subantepriză, având posibilitatea să subcontracteze unele lucrări, cu acordul Patriarhiei.
Certificat de „jertfelnicie creştină”
În cei şapte ani de când s-a deschis şantierul din spatele Casei Poporului, șantierul catedralei a înghiţit 60 de milioane de euro. Ce-a fost mai greu aproape a trecut, dar ar mai fi nevoie de vreo 20 de milioane pentru finalizarea construcţiei, la roşu, pentru a fi sfinţită pe 30 noiembrie 2018, cu o zi înainte de Centenarul Unirii. Sfântul Andrei va fi unul dintre hramurile Catedralei Mântuirii Neamului.
Reprezentanţii BOR spun că, nici pe departe, catedrala nu va costa 400 de milioane de euro, cum au vehiculat răuvoitorii, iar credincioşii pot să aibă toată încrederea că banii lor se duc la catedrală, şi nu prin buzunarele cuiva. Mai mult, şi statul are de câştigat, pentru că absolut toate lucrările se fac cu factură. Toate cheltuielile se găsesc în documente, dă asigurări purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. "S-au făcut riguroase chivernisiri pentru a se ajunge la suma de 60 de milioane de euro, din care 12 milioane de euro se întorc la stat, sub formă de TVA", explică Vasile Bănescu.
Patriarhia se fereşte să spună cât de mulţi bani a strâns din donaţii, dar avansează procente: între 20 şi 30% din costurile de până acum. Asta înseamnă între 12 şi 18 milioane de euro. Fiecare donator primeşte chitanţă şi un certificat de donator, "pentru jertfelnicie creştină şi contribuţie adusă la construirea Catedralei Mântuirii Neamului".
„Acceptăm cu bucurie şi sume mai mici”
"În 2017, cea mai importantă contribuţie financiară este aşteptată din partea Guvernului, la mijlocul anului. Contăm şi pe sprijinul Primăriei Generale, care a propus 15 milioane de lei. Chiar dacă suma este mai mică decât anul trecut, este rectificabilă”, explică purtătorul de cuvânt. Ca toate cultele, Biserica Ortodoxă avansează solicitări pentru obţinerea de fonduri de la bugetul de stat, conform Legii cultelor, dar şi în baza Legii Catedralei, care presupune trei surse de finanţare: banii Patriarhiei, ajutor guvernamental prin Secretariatul de stat pentru culte şi bugetul autorităţilor locale, care ajută din când în când cu sume de bani bugetul catedralei. Vasile Bănescu recunoaşte că se fac şi solicitari concrete de sume, dar Patriarhia nu se supără dacă nu obţine chiar banii ceruţi.
"Acceptăm cu bucurie şi o sumă mai mică, pentru că înţelegem realitatea socială şi nu se pune problema unor dispute, unor polemici legate de bani. Nu e vorba de o pretenţie orgolioasă a nimănui de finalizare, amânarea finalizării catedralei include riscul enorm al degradării construcţiei", mai spune purtătorul de cuvânt.
ZERO LEI DE LA TEHNOCRAŢI
Tehnocraţii au fost primii guvernanţi care nu au dat niciun ban de la buget pentru catedrală, de la începerea lucrărilor. I-au trimis pe mai-marii Bisericii să ceară bani autorităţilor locale, în baza legii din 2005 care stabileşte că aceasta este obiectiv naţional.
Cutia milei rămâne de bază pentru finanțarea catedralei, dar s-a modernizat. Biserica ţine pasul cu vremurile: colectează prin sms, prin transfer bancar în conturile Patriarhiei, în lei, euro sau dolari, sau cu plata direct pe site. Numai să fie donaţii, căci, altfel, sunt în pericol lucrările deja făcute şi ar fi păcat, spun mai-marii Bisericii.
Şi muncitorii care lucrează la catedrală sunt pomeniţi în fiecare duminică la toate bisericile din ţară. Mai primesc şi câte o masă oferită la sărbători, de preotul care oficiază la paraclisul catedralei.
Ce pot vedea donatorii pe site-ul catedralaneamului.ro sunt etapele finalizate şi termenele de execuţie, actualizate.
