Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au plecat pentru o viaţă mai bună. Şi-au lăsat casele şi familiile in urmă cu speranţa că in ţări străine vor avea un trai decent. Insă pentru mulţi romăni "tărămul făgăduinţei" s-a dovedit a fi un iad.
Au plecat pentru o viaţă mai bună. Şi-au lăsat casele şi familiile in urmă cu speranţa că in ţări străine vor avea un trai decent. Insă pentru mulţi romăni "tărămul făgăduinţei" s-a dovedit a fi un iad.
Peste 900 de romăni au plecat de acasă in căutarea unei vieţi mai bune, dar au ajuns sclavi, conform unui raport al Agenţiei Naţionale Impotriva Traficului de Persoane. Anul acesta, numărul persoanelor exploatate prin muncă ajunge la 425 şi il depăşeşte pe cel al victimelor exploatate sexual, in număr de 406. Potrivit statisticilor, 74 de cetăţeni romăni au fost exploataţi pentru cerşetorie, 8 pentru furturi din buzunare, 2 pentru pornografie infantilă şi 2 pentru pornografie pe internet. In Romănia nu au fost raportate cazuri de trafic de organe. Cei care devin cu uşurinţă victime ale traficanţilor de fiinţe umane sunt tineri cu vărste intre 18 şi 25 de ani, proporţia fiind de 41% din numărul total. Cele mai multe persoane exploatate de traficanţi in 2007 au fost femei, 528 din totalul de 936 de victime. Ţările de destinaţie pentru traficul de fiinţe umane sunt Italia, Spania, Grecia, Germania şi, mai nou, Cehia, unde s-au inregistrat 141 de cazuri. Judeţele de unde provin cele mai multe persoane traficate sunt Teleorman, Mureş, Argeş, Dolj şi Constanţa. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale Impotriva Traficului de Persoane spun că una din cauzele ce stau la baza traficului de persoane este aceea că romănii apelează la firme obscure sau indivizi care spun că intermediază plecări in străinătate.
CERŞETORI. Trei sferturi din cerşetorii din Geneva sunt originari din Romănia, potrivit unei anchete a poliţiei elveţiene, pe fondul sentimentului de insecuritate provocat de acest fenomen in răndul populaţiei, relatează cotidianul Tribune de Geneve. Publicaţia notează că cerşetorii, majoritatea romi, cer de pomană la intrările in magazine, bănci sau oficii poştale. Cotidianul elveţian constată că situaţia ii nemulţumeşte pe clienţi şi pe angajaţii magazinelor şi diverselor instituţii.
