x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Raport MCV despre România: Evoluţiile privind reforma justiţiei în primele luni din 2019, motiv de preocupare majoră

Raport MCV despre România: Evoluţiile privind reforma justiţiei în primele luni din 2019, motiv de preocupare majoră

22 Oct 2019   •   16:48
Raport MCV despre România: Evoluţiile privind reforma justiţiei în primele luni din 2019, motiv de preocupare majoră

Evoluţia situaţiei privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în România în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisia Europeană, care în mai 2019 a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, adoptat marţi de Colegiul Comisarilor.

Raportul publicat marţi face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisia Europeană. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autorităţile române.

În raport se constată că, în perioada scursă de la ultimul raport, Comisia Europeană a fost nevoită să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.

''Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV'', relevă comunicatul executivului comunitar referitor la raport.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări şi în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport.

''Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru'', mai arată comunicatul Comisiei Europene.

Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susţinute ale României de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român şi al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului şi aşa cum a subliniat şi Consiliul, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia Europeană a realizat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existenţă a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent şi a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi fost suficiente pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea recomandărilor respective într-o manieră ireversibilă, dar şi de condiţia ca evoluţia situaţiei să nu invalideze progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat şi o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleaşi preocupări au fost exprimate şi de Consiliu.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV şi au fost formulate opt recomandări suplimentare.

Raportul a îndemnat instituţiile-cheie din România să îşi demonstreze angajamentul ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să restabilească capacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluţie în care invocă necesitatea cooperării şi riscurile la adresa statului de drept. În concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

La 1 ianuarie 2007, data aderării Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană, în ambele state membre persistau unele deficienţe în domeniile reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei, iar, în cazul Bulgariei, şi în domeniul combaterii criminalităţii organizate. Aceste deficienţe puteau reprezenta un obstacol în calea aplicării eficace a legislaţiei, a politicilor şi a programelor Uniunii Europene şi îi puteau împiedica pe cetăţenii bulgari şi români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetăţeni ai UE.

Prin urmare, Comisia Europeană a instituit Mecanismul de Cooperare şi de Verificare pentru a sprijini Bulgaria şi România în eforturile lor de remediere a acestor deficienţe şi pentru a verifica periodic progresele înregistrate de cele două ţări în raport cu obiective de referinţă specifice stabilite în acest scop. Aceste obiective de referinţă sunt interconectate şi ar trebui să fie considerate drept expresia unui angajament politic pe termen lung al celor două ţări faţă de propriii cetăţeni şi faţă de celelalte state membre. Procesul de monitorizare în cadrul MCV a reprezentat, alături de oportunităţile oferite de fondurile UE şi implicarea constructivă a Comisiei Europene şi a numeroase state membre, un sprijin preţios pentru a încuraja, a face să avanseze şi a consolida reformele în Bulgaria şi România.

MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate cele şase obiective de referinţă care se aplică Bulgariei şi toate cele patru obiective de referinţă care se aplică României. Viteza procesului va depinde de cât de repede vor fi capabile Bulgaria şi România să îndeplinească aceste recomandări în mod ireversibil şi să evite evoluţiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate.

În actele de aderare, care reprezintă temeiul juridic al deciziilor privind MCV, se prevede: "Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga măsurile de salvgardare [MCV] şi ţine seama în mod adecvat de eventualele observaţii ale Consiliului în această privinţă." Prin urmare, atunci când Comisia Europeană consideră că obiectivele de referinţă au fost îndeplinite pe deplin, aceasta poate ajunge la concluzia că este posibilă revocarea MCV.

Cele patru obiective de referinţă din cadrul MCV pentru România sunt:

1.Garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţilor şi a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evoluţiilor şi evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală;
2.Înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale, competentă să adopte decizii obligatorii pe baza cărora să se aplice sancţiuni disuasive;
3.Consolidarea progreselor realizate, concomitent cu realizarea în continuare a unor anchete profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi
4.Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale.AGERPRES

×