România, scutită de la plata cheltuielilor produse de pacienţii săi în străinătate?

Situaţia pacienţilor români în străinătate a ajuns din nou în atenţia opiniei publice după ce federaţia asociaţiilor de români din Europa a solicitat Guvernului României să plătească urgent datoria de peste 200 de milioane de euro la diverse spitale europene, atrăgând atenţia că bolnavii români nu vor mai fi trataţi în unităţile medicale din Europa. Federaţia menţionează că tot mai mulţi români cu afecţiuni grave sau boli ce nu pot fi tratate în România aleg să fie operaţi în străinătate datorită tratamentelor mult mai eficiente accesând Formularul European C112 (introdus din 2007). ”Din cauza datoriei pe care România o are către unele spitale europene, acestea nu vor să mai efectueze intervenţii chirurgicale sau tratamente până ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a României nu virează suma care acoperă costurile acestora. Potrivit CNAS, România are o datorie de peste 200 de milioane de euro, cu cele mai multe restanţe în Germania, Italia, Austria şi Franţa”, precizează sursa citată.

Verdict favorabil statului

Statul român ar urma să primească în curând o veste bună şi să fie scutit parţial sau total de plata acestor datorii. Publicaţia germană medicală ArzteZeitung anunţă că în această perioadă Curtea Europeană de Justiţie va promulga o nouă reglementare care scuteşte ţările sărace din UE de plata costurilor produse de pacienţii săi în alte state UE. “În cazul pacienţilor din România, care se tratează în Germania, medicii şi spitalele se bazează pe decontarea acestor cheltuieli. Un judecător al Curţii Europene de Justiţie a decis de curând că nu în toate cazurile ţările sărace vor fi obligate să plătească”, notează sursa citată.

Germania, destinaţie ideală

Arzte Zeitung prezintă un amplu reportaj cu situaţia din sistemul sanitar din România, încercând să găsească răspunsul la întrebarea dacă o astfel de decizie a Curţii Europene de Justiţie este justificată sau nu. “Trei pacienţi într-un pat, lipsă totală de calmante şi ustensile sterile. Asta a constatat un bolnav cardiac în Spitalul din Timişoara. Condiţii precare pentru o operaţie pe cord deschis. Un tratament în străinătate a fost respins de Casa de Asigurări de Sănătate din România. Chiar şi aşa, pacientul s-a decis pentru o intervenţie chirurgicală în Germania. Nu e singurul. La aderarea României la UE, 63.617 pacienţi din străinătate s-au tratat în Germania. Dintre aceştia, doar 601 erau din România. În 2012 s-a resimţit o creştere de 50%, 90.716, dar o creştere de cinci ori a pacienţilor români, 2.779”, scrie publicaţia amintită.

Medici da, pacienţi ba

“Doar trei dintre cele 400 de spitale publice din România îndeplinesc standardele europene. Şobolanii îşi dau întâlnire printre pacienţi, iar medicii lucrează doar în schimbul şpăgii cuvenite. Poate că fac asta ca să recupereze şpaga pe care au plătit-o pentru ocuparea funcţiei. Din acest motiv medicii români părăsesc ţara. 544 au ajuns doar în 2013 în Germania. Camera Naţională pentru Statistică a confirmat că din totalul de 31.236 de medici străini din Germania, aproape dublu faţă de 2006, România este principalul furnizor. În tot acest timp, numărul medicilor români din Germania a crescut de cinci ori, ajungând la 3.454. Medicii români sunt bineveniţi în Germania, pacienţii doar dacă sunt în stare să plătească? Sau e obligat statul român să plătească pentru medicii şi spitalele din Germania, atunci când pacienţii sunt prea săraci să o facă?”.

Decizie controversată

Medicii care semnează articolul din publicaţia de specialitate consideră că situaţia pacientului român cu probleme cardiace este simptomatică pentru starea precară a sistemului sanitar din România. “Cazul ridică chestiuni etice şi de drept. Costurile totale ale intervenţiei pacientului cu probleme cardiace s-au ridicat la 17.715 Euro. Se solicită acum casei naţionale de asigurări de sănătate să îi returneze această sumă. Tribunalul Sibiu a trimis cazul la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg. Judecătorul Curţii Europene s-a poziţionat de partea statului român în decizia dată în dosarul C-268/13 din 19 iunie 2014. Judecătorul Curţii Europene, Pedro Cruz Villalon, a decis pentru o situaţie de compromis în tentativa de a proteja casele naţionale de asigurări de sănătate din ţările sărace. Legea în vigoare presupune că un cetăţean UE are dreptul să se trateze într-un alt stat dacă tratamentul necesar nu poate fi asigurat în timp util în ţara de origine.

Curtea Supremă de Justiţie din UE trebuie să decidă ce înseamnă mai exact lipsa resurselor necesare pentru a asigura tratamentul necesar. În esenţă, decizia judecătorului Cruz Villalon presupune ca statele UE din estul Europei să fie scutite de plata datoriilor pe care nu le pot plăti. De acum încolo, ele sunt obligate să plătească doar dacă se constată lipsa punctuală şi de durată a resurselor medicale, nu şi în cazul lipsei structurale a acestora. În traducere, costurile vor fi preluate doar dacă achitarea lor nu pune în pericol funcţionarea sistemului sanitar în ţara de origine, adică doar în cazul bolilor foarte rare. Judecătorul Cruz Villalon argumentează decizia sa prin faptul că, dacă ţările de origine ar fi împovărate financiar de pe urma masivei migraţii sanitare, sistemul lor sanitar ar resimţi şi mai acut lipsa resurselor. Tratamentul în ţara de origine ar avea şi mai mult de suferit”.

Apel la UE

Cei de la ArzteZeitung amintesc faptul că România alocă mai puţin de 4% din PIB pentru sistemul sanitar, în timp ce Germania alocă peste 10%, iar România este printre ultimele clasate în topul puterii economice al ţărilor din UE. “Curtea Europeană de Justiţie va da publicităţii verdictul abia la toamnă. Decizia dată de judecătorul Cruz Villalon nu este obligatorie, însă în cele mai multe cazuri Curtea Europeană o adoptă ca pe un precedent. Cât priveşte latura etică a acestui verdict, nu putem oferi un răspuns mulţumitor. Important este să găsim un răspuns politic, fiindcă Uniunea Europeană nu poate să lase Bucureştiul să se descurce singur”, este concluzia celor de la ArzteZeitung.