Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mangalia este unul dintre cele mai frumoase şi vechi oraşe la ţărmul Mării Negre. De asemenea, încă din antichitate, a fost obiectul dorintei multor cotropitori. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, ale macedonenilor, ale dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Cetatea, însă, este distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, din ea rămânând o simplă așezare de pescari. Este parțial reclădită în secolul XI odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar este distrusă din nou în 1225, arsă de data aceasta de tătari.
Mangalia renaşte încă o dată, după alipirea Dobrogei la România în 1878. Mangalia devine un port modern (al doilea port maritim după Constanța), cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care devin peste 10.000 vara. Orașul crește rapid mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întinde pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (azi, Aurora). Mangalia a fost portul de ataș al primului submarin românesc, „Delfinul” și al goeletei „Speranța”, folosită în anii 1972-76 pentru turnajul serialelor "Doi ani de vacanță" de Sergiu Nicolaescu, și "Toate pînzele sus!" de Mircea Mureșan.
După al doilea război mondial, orașul devine zonă militară de frontieră și turismul stagnează timp de zece ani. În 1954 este din nou deschis tuturor, iar începând cu 1962 orașul intră în atenția guvernului, devenind un important centru turistic.
Azi, Mangalia nu mai este cotropită nici de perşi, nici de macedoneni, nici de romani, ci de interes personal. Posturi călduţe la Primărie, un scaun confortabil la partid, o afacere bănoasă la cheie. Bătrâna Mangalie este mulsă sistematic, ca o vacă productivă, de toţi hoţii în haine de competenţi. Bătrâna cetate Callatis a fost transformată într-un maldăr de gunoi şi făcută praf de teribilismul şi ignoranţa celor mai tineri, dar şi a celor bătrâni. 
Prostia celor tineri
Pe istoria oraşului, ce-a mai rămas din ea, s-a uşurat râzând un adolescent cu freză de fierăstrău, gânduri de suicid şi porniri sexuale dubioase. Ruinele fostei cetăţi Callatis, acum locuite de animale fără stăpân, năpădite de buruieni ucigaşe şi împrejmuite de un aşa zis gard, au primit şi botezul colorat al artistului idiot. Texte de neînţeles, suflate cu spray-ul, desene turbate şi imagini fără noimă au distrus, pur şi simplu, ce mai rămăsese din Cetate.
Gardul Vieţii
Am contactat Poliţa din Mangalia, care habar n-avea. "Din ce ştim noi, e un gard acolo", a declarat ofiţerul de serviciu. "Oricum, nu administrăm noi locaţia şi nici nu ne-a sesizat nimeni că s-ar petrece ceva urât acolo", a încheiat acesta. Reprezentanţii Primăriei n-au fost nici ei prea încrezători, pentru că "există un gard". Însă am primit asigurări ferme că orice s-a întâmplat acolo, se va remedia odată ce se va demara programul minune: "Callatis – Istorie la malul Mării Negre".
Vrăjeala celor bătrâni
Proiectul la care se referă Primăria Municipiului Mangalia, “Callatis, istorie la malul Mării Negre, propune măsuri de conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural al municipiului Mangalia” prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe şi se va executa cu fonduri europene.
Ce prevede proiectul
1. Restaurarea şi valorificarea turistică durabilă a 3 monumente istorice de valoare naţională şi universală ( grupa A conform legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice) cuprinse în patrimoniul cultural-istoric al municipiului Mangalia. a) zidul de incintă nordic-troson estic şi basilica siriană vor fi doua poziţii din LMI – basilica (CT-I-m-A-02696.03) şi incinta romano-bizantină din care face parte tronsonul estic şi care este parte a cetăţii romano-bizantine (CT-I-m-A-02696.01);
b) colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine şi edificiile suprapuse fac parte din cetatea romano-bizantină (CT-I-m-A-02696.01);
c) Mormintele paleocreştine de tip hypogeu (CT-I-m-A-02696.02).
2. Realizarea a 3 amenajări peisagistice câte una pentru zona de protecţie a fiecăruia dintre cele 3 monumente istorice cuprinzând:
-reamenajarea spaţială a solului;
-plantări de gazon, arbuşti şi copaci;
-realizarea aleilor de circulaţie şi a căii de acces principale – strada care suprapune zidul de incintă romano-bizantin;
-realizarea unui pavaj al străzii care să sugereze şi să anunţe elementul de patrimoniu pe care îl suprapune;
-iluminat ambiental, în vederea punerii în valoare şi a accentuării rolului central al vestigiilor reabilitate în cadrul celor 3 monumente istorice.
3. Crearea infrastructurilor conexe de acces:
-acces (pietonal şi carosabil ) inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă;
-vizitare -informare ( puncte de informare, parcare, grupuri sanitare);
-iluminat şi protecţie, pentru fiecare dintre cele 3 monumente istorice;
-asigurarea utilităţilor necesare pentru fiecare obiectiv.
4. Asigurarea dotărilor şi echipamentelor necesare pentru acces pietonal
-vizitare-informare;
-iluminat;
-protecţie pentru fiecare dintre cele 3 monumente istorice.
5. Amenajarea şi/sau marcarea unor trasee turistice/ itinerarii culturale la monumentele istorice reabilitate.
6. Crearea de noi locuri de muncă (permanente şi temporaAre) pentru operarea parcului arheologic Callatis, după finalizarea activităţilor din cadrul proiectului.
- 3 locuri de muncă permanente pentru supraveghere şi întreţinere;
- 1 loc de muncă sezonier pentru servicii de ghid.
Valoarea totală a proiectului este de aproape 3.000.000 de euro.
Lipseşte o ştampilă
Bineînţeles, totul arată frumos pe hârtie. Monumentele vor fi restaurate, zona va musti de turişi cu gurile căscate la frumuseţea de odinioară a cetăţii Callatis. Însă, lucrările nu pot începe fără acordul Agenţiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est Brăila. Potrivit reprezentanţilor locali, nu se cunoaşte o dată exactă pentru acordul privind demararea lucrărilor, dar acest lucru se poate realiza "oricând".
Directorul, în concediu
Doamna director Tatiana Odobescu, cea care are în grijă administrarea acestor obiective istorice, printre care şi ruinele cetăţii Callatis, nu a putut fi contactată, reprezentanţii primăriei sugerând că ar putea fi în concediu. Până atunci, distrugerea continua, iar speranţele celor care încă le mai pasă de istoria oraşului în care trăiesc zac înfipte în gardul vieţii, care apără unul dintre cele mai importante monumente arheologice din judeţul Constanţa.
