Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FÃRÃ SCÃPARE ● Alte 12 hectare de teren au fost rupte din patrimoniul unităţii din Voineşti
În România terenurile dispar peste noapte şi se transformă miraculos în cartiere de lux. Adevăratele războaie de gherilă se duc pe zonele cu potenţial imobiliar. Cum unităţile de cercetare deţin adevărate averi "verzi", presiunea asupra lor nu ţine cont de legi sau bunul simţ. Orientându-se în funcţie de calitatea terenului, lupta imobiliară din Bucureşti s-a extins şi în ţară.
În România terenurile dispar peste noapte şi se transformă miraculos în cartiere de lux. Adevăratele războaie de gherilă se duc pe zonele cu potenţial imobiliar. Cum unităţile de cercetare deţin adevărate averi "verzi", presiunea asupra lor nu ţine cont de legi sau bunul simţ. Orientându-se în funcţie de calitatea terenului, lupta imobiliară din Bucureşti s-a extins şi în ţară.
FÃRÃ SCÃPARE ● Alte 12 hectare de teren au fost rupte din patrimoniul unităţii din Voineşti
În România terenurile dispar peste noapte şi se transformă miraculos în cartiere de lux. Adevăratele războaie de gherilă se duc pe zonele cu potenţial imobiliar. Cum unităţile de cercetare deţin adevărate averi "verzi", presiunea asupra lor nu ţine cont de legi sau bunul simţ. Orientându-se în funcţie de calitatea terenului, lupta imobiliară din Bucureşti s-a extins şi în ţară.
Afacerile cu terenurile unităţilor de cercetare seamănă atât de mult, încât lasă impresia că există o reţetă standard, care nu dă niciodată greş. Reţeta merge ca la carte, pe aceleaşi legi, pe aceeaşi lipsă de implicare a statului şi în interesul aceloraşi oameni cu viziune în afaceri imobiliare. Singura surpriză apare în momentul în care "vezi" omul din spatele dosarului. Lista numelor cuprinde, după caz, avocaţi, politicieni, oameni de afaceri sau funcţionari publici. Dosarul de retrocedare este însă cu siguranţă unul valoros. De obicei, el rupe bucăţi bune de teren din patrimonii importante.
LA INDIGO. Jurnalul Naţional a relatat în numeroase rânduri presiunile şi luptele de culise care se duc pentru obţinerea unor terenuri în Bucureşti. Unitatea de cercetare din Băneasa a pierdut deja o parte din patrimoniu, colecţiile naţionale dispărând peste noapte şi lăsând loc locuinţelor de lux. Întârziarea hotărârii de reorganizare a acestor staţiuni, lipsa fondurilor pentru cercetare şi interesul crescut pentru terenuri în România fac ca patrimoniul acestor unităţi să se evapore de-a dreptul. Reţeta acaparărilor imobiliare dă roade şi în ţară. Astfel, Pomicola Voineşti este pe punctul de a pierde 20 de hectare din pământul pe care îl administrează în favoarea unor retrocedări. De altfel, în ultimii ani, 60% din pământul destinat cercetării a plecat către noii proprietari. Problema este însă cu celălalt procent, de 40%, care a mulţumit diverse interese. Atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai toate unităţile au datorii istorice şi foarte puţine reuşesc să facă faţă presiunilor imobiliare. Cele mai multe dintre ele au probleme cu Fiscul sau cu diverşi lichidatori de "bună-credinţă" care întrevăd la timp potenţialul imobiliar al staţiunilor. De aici, se intră într-un cerc vicios, din care se iese foarte greu. Asta pentru că unităţile nu reuşesc să îşi plătească datoriile şi să îşi continue activitatea. Sunt declarate "neprofitabile", iar singura valoare în care se investeşte cu adevărat este terenul. Cum altfel, decât pe lege şi pentru restituirea unor proprietăţi. De cele mai multe ori, adevăraţii proprietari au teren în altă parte, dar sunt recompensaţi la liber, pe baza acestor staţiuni.
RECONSTITUIRE. Familia parlamentarului PNL Dan Radu Ruşanu a obţinut punerea în posesie pentru 12 hectare de teren în Judeţul Argeş, la "Ferma Bilceşti". Locaţia este una deosebită. Acolo se găseşte un punct experimental pentru cultura pomilor la altitudine mare. "Problema noastră este, în principiu, întârzierea apariţiei HG 1881 de reorganizare a staţiunilor. Avem datorii istorice, pe care nu reuşim să le acoperim, să nu mai vorbim de faptul că avem nevoie de patrimoniul acesta, care este necesar desfăşurării activităţii de cercetare. Acum suntem în proces cu noii proprietari. Comisia Judeţeană Argeş a aprobat punerea în posesie pe 12 hectare a Danielei Ruşanu şi a Ancăi Ruşanu. Mai avem o cerere de retrocedare în Voineşti pentru 8 hectare. Terenul este solicitat de preotul localităţii", a explicat Gheorghe Petre, directorul unităţii pomicole. Întârzierea hotărârii de reorganizare a unităţilor pomicole a ridicat probleme serioase staţiunilor de cercetare. Lăsate la voia întâmplării de statul român, terenul acestor unităţi a fost scos la mezat. De altfel, Pomicola Voineşti a pierdut de-a lungul timpului mai bine de 400 de hectare. Momentan, suprafaţa rămasă în administrare este de aproximativ 150 hectare. "În ţările civilizate cercetarea este susţinută de stat în proporţie de 100%. Noi nici măcar nu putem solicita fonduri europene, asta şi din cauza unor datorii. Este păcat, pentru că aici s-a muncit mult, soiurile de măr fiind recunoscute în ţară şi peste hotare. Acum Fiscul ne-a sechestrat producţia. Or în această situaţie nu avem cum să ne reducem datoriile", a explicat secretarul ştiinţific al unităţii.
PROCESUL. Staţiunea s-a adresat instanţei, cerând anularea hotărârii 302/2007 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş. Prin hotărârea cu pricina, terenul de 12 hectare a fost trecut din domeniul public al statului în cel privat. Astfel, cele 12 hectare au fost puse la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Mioarele pentru punerea în posesie a familiei Ruşanu. Terenul cu pricina nu este retrocedat pe vechiul amplasament, ci este o recompensare a unui drept de proprietate. Staţiunea susţine că suprafaţa dispusă spre retrocedare este inclusă în planul tematic de cercetare pentru perioada 2007-2013.
VIZIUNE LATIFUNDIARÅ. Potrivit declaraţiei de avere, parlamentarul Dan Ruşanu se poate lăuda cu o frumoasă avere. Astfel, în Judeţul Argeş, Ruşanu deţine o livadă de 7,5 hectare, alte trei terenuri agricole care însumează aproximativ 5 hectare, 176,5 hectare de pădure în Braşov şi încă 81,5 hectare în Fundata. Contactat telefonic, parlamentarul a explicat problema retrocedării de la Voineşti. "Directorul Staţiunii susţine că este atacat de mafia imobiliară. Terenul care mi s-a retrocedat mie este de la Ferma Bilceşti, care a fost dată prin hotărâre judecătorească spre retrocedare. Pomicola Voineşti a refuzat recunoaşterea acestei hotărâri, precum şi a celor ale Consiliului Local şi Judeţean Argeş. Ei au pierdut momentan procesul. Din păcate, situaţia precară în care se găsesc arată faptul că aceste unităţi nu dau randament deloc. Mie mi s-au mai retrocedat alte 7 hectare în Argeş. Şi, ca să fac o comparaţie, pot să vă spun că IAS-ul îmi dădea o redevenţă anuală de 6 milioane, înainte de retrocedare. Acum l-am dat unui arendaş din sat, care îmi plăteşte anual suma de 200 de milioane. Aici se vede că unităţile acestea nu ştiu să dea rezultate", a explicat Dan Ruşanu.
AFACERI LA ÎNÅLŢIME. Deputatul Dan Radu Ruşanu are câteva afaceri profitabile şi în staţiunea Sinaia. Pe lângă Hotelul Internaţional, vicepreşedintele PNL mai deţine şi câteva terenuri foarte bine cotate. Pe unul dintre acestea a fost amenajată parcarea auto de la telegondola care face legătura între marginea oraşului şi cota 1.400. O firmă de-a lui Ruşanu a concesionat de la primărie o suprafaţă de teren în centrul oraşului pe care a tranformat-o în parcare cu plată.
În România terenurile dispar peste noapte şi se transformă miraculos în cartiere de lux. Adevăratele războaie de gherilă se duc pe zonele cu potenţial imobiliar. Cum unităţile de cercetare deţin adevărate averi "verzi", presiunea asupra lor nu ţine cont de legi sau bunul simţ. Orientându-se în funcţie de calitatea terenului, lupta imobiliară din Bucureşti s-a extins şi în ţară.
Afacerile cu terenurile unităţilor de cercetare seamănă atât de mult, încât lasă impresia că există o reţetă standard, care nu dă niciodată greş. Reţeta merge ca la carte, pe aceleaşi legi, pe aceeaşi lipsă de implicare a statului şi în interesul aceloraşi oameni cu viziune în afaceri imobiliare. Singura surpriză apare în momentul în care "vezi" omul din spatele dosarului. Lista numelor cuprinde, după caz, avocaţi, politicieni, oameni de afaceri sau funcţionari publici. Dosarul de retrocedare este însă cu siguranţă unul valoros. De obicei, el rupe bucăţi bune de teren din patrimonii importante.
LA INDIGO. Jurnalul Naţional a relatat în numeroase rânduri presiunile şi luptele de culise care se duc pentru obţinerea unor terenuri în Bucureşti. Unitatea de cercetare din Băneasa a pierdut deja o parte din patrimoniu, colecţiile naţionale dispărând peste noapte şi lăsând loc locuinţelor de lux. Întârziarea hotărârii de reorganizare a acestor staţiuni, lipsa fondurilor pentru cercetare şi interesul crescut pentru terenuri în România fac ca patrimoniul acestor unităţi să se evapore de-a dreptul. Reţeta acaparărilor imobiliare dă roade şi în ţară. Astfel, Pomicola Voineşti este pe punctul de a pierde 20 de hectare din pământul pe care îl administrează în favoarea unor retrocedări. De altfel, în ultimii ani, 60% din pământul destinat cercetării a plecat către noii proprietari. Problema este însă cu celălalt procent, de 40%, care a mulţumit diverse interese. Atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai toate unităţile au datorii istorice şi foarte puţine reuşesc să facă faţă presiunilor imobiliare. Cele mai multe dintre ele au probleme cu Fiscul sau cu diverşi lichidatori de "bună-credinţă" care întrevăd la timp potenţialul imobiliar al staţiunilor. De aici, se intră într-un cerc vicios, din care se iese foarte greu. Asta pentru că unităţile nu reuşesc să îşi plătească datoriile şi să îşi continue activitatea. Sunt declarate "neprofitabile", iar singura valoare în care se investeşte cu adevărat este terenul. Cum altfel, decât pe lege şi pentru restituirea unor proprietăţi. De cele mai multe ori, adevăraţii proprietari au teren în altă parte, dar sunt recompensaţi la liber, pe baza acestor staţiuni.
RECONSTITUIRE. Familia parlamentarului PNL Dan Radu Ruşanu a obţinut punerea în posesie pentru 12 hectare de teren în Judeţul Argeş, la "Ferma Bilceşti". Locaţia este una deosebită. Acolo se găseşte un punct experimental pentru cultura pomilor la altitudine mare. "Problema noastră este, în principiu, întârzierea apariţiei HG 1881 de reorganizare a staţiunilor. Avem datorii istorice, pe care nu reuşim să le acoperim, să nu mai vorbim de faptul că avem nevoie de patrimoniul acesta, care este necesar desfăşurării activităţii de cercetare. Acum suntem în proces cu noii proprietari. Comisia Judeţeană Argeş a aprobat punerea în posesie pe 12 hectare a Danielei Ruşanu şi a Ancăi Ruşanu. Mai avem o cerere de retrocedare în Voineşti pentru 8 hectare. Terenul este solicitat de preotul localităţii", a explicat Gheorghe Petre, directorul unităţii pomicole. Întârzierea hotărârii de reorganizare a unităţilor pomicole a ridicat probleme serioase staţiunilor de cercetare. Lăsate la voia întâmplării de statul român, terenul acestor unităţi a fost scos la mezat. De altfel, Pomicola Voineşti a pierdut de-a lungul timpului mai bine de 400 de hectare. Momentan, suprafaţa rămasă în administrare este de aproximativ 150 hectare. "În ţările civilizate cercetarea este susţinută de stat în proporţie de 100%. Noi nici măcar nu putem solicita fonduri europene, asta şi din cauza unor datorii. Este păcat, pentru că aici s-a muncit mult, soiurile de măr fiind recunoscute în ţară şi peste hotare. Acum Fiscul ne-a sechestrat producţia. Or în această situaţie nu avem cum să ne reducem datoriile", a explicat secretarul ştiinţific al unităţii.
PROCESUL. Staţiunea s-a adresat instanţei, cerând anularea hotărârii 302/2007 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş. Prin hotărârea cu pricina, terenul de 12 hectare a fost trecut din domeniul public al statului în cel privat. Astfel, cele 12 hectare au fost puse la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Mioarele pentru punerea în posesie a familiei Ruşanu. Terenul cu pricina nu este retrocedat pe vechiul amplasament, ci este o recompensare a unui drept de proprietate. Staţiunea susţine că suprafaţa dispusă spre retrocedare este inclusă în planul tematic de cercetare pentru perioada 2007-2013.
VIZIUNE LATIFUNDIARÅ. Potrivit declaraţiei de avere, parlamentarul Dan Ruşanu se poate lăuda cu o frumoasă avere. Astfel, în Judeţul Argeş, Ruşanu deţine o livadă de 7,5 hectare, alte trei terenuri agricole care însumează aproximativ 5 hectare, 176,5 hectare de pădure în Braşov şi încă 81,5 hectare în Fundata. Contactat telefonic, parlamentarul a explicat problema retrocedării de la Voineşti. "Directorul Staţiunii susţine că este atacat de mafia imobiliară. Terenul care mi s-a retrocedat mie este de la Ferma Bilceşti, care a fost dată prin hotărâre judecătorească spre retrocedare. Pomicola Voineşti a refuzat recunoaşterea acestei hotărâri, precum şi a celor ale Consiliului Local şi Judeţean Argeş. Ei au pierdut momentan procesul. Din păcate, situaţia precară în care se găsesc arată faptul că aceste unităţi nu dau randament deloc. Mie mi s-au mai retrocedat alte 7 hectare în Argeş. Şi, ca să fac o comparaţie, pot să vă spun că IAS-ul îmi dădea o redevenţă anuală de 6 milioane, înainte de retrocedare. Acum l-am dat unui arendaş din sat, care îmi plăteşte anual suma de 200 de milioane. Aici se vede că unităţile acestea nu ştiu să dea rezultate", a explicat Dan Ruşanu. AFACERI LA ÎNÅLŢIME. Deputatul Dan Radu Ruşanu are câteva afaceri profitabile şi în staţiunea Sinaia. Pe lângă Hotelul Internaţional, vicepreşedintele PNL mai deţine şi câteva terenuri foarte bine cotate. Pe unul dintre acestea a fost amenajată parcarea auto de la telegondola care face legătura între marginea oraşului şi cota 1.400. O firmă de-a lui Ruşanu a concesionat de la primărie o suprafaţă de teren în centrul oraşului pe care a tranformat-o în parcare cu plată.
